Comisia Națională de Strategie și Prognoză a anunțat data când inflația va scădea destul de mult, fiind un miracol pentru România, a informat stiripesurse.ro.
Inflația va avea o scădere de la 8% la 7,4% până la finalul anului în curs, pe fondul unei reduceri mai ample decât s-a prevăzut a cotațiilor internaționale pentru petrol și pentru bunurile energetice.
„Reducerea mai amplă a cotaţiilor internaţionale pentru petrol ca şi pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecţie descendentă, vizibilă în special pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2023. Astfel, estimarea creşterii preţurilor de consum în decembrie 2023 faţă de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale). În perspectivă, prognozele se menţin, excepţie făcând anul 2024 unde apar influenţele statistice din corecţiile rezultate pentru anul curent”, se arată în Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primavară.
Ce s-a preconizat în scenariul de primăvară rămâne neschimbat în privința estimărilor din versiunile de toamnă 2022 și iarnă 2023, asupra evoluției produsului intern brut.
Estimările în privința economiei prevăzute pentru 2023 de 2,8%, sunt considerate prudente, pe fondul unei inflații încă ridicate, potrivit CNSP. Mai mult, domeniul construcțiilor și serviciile vor performa în anul curent, având creșteri observabile, comparativ cu prognoza anterioară.
„De remarcat dinamismul lucrărilor de construcţii pentru care se estimează o creştere a VAB (valoare adăugată brută, n.r.) cu 7%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene.Pentru agricultură se prognozează, în condiţii climatice favorabile acestui sector, o creştere cu 10,6%, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice”, se arată în documentul citat.
De asemenea, activitatea din industrie se va restrânge sub impactul prețurilor încă ridicate la energie electrică și gaze. În ceea ce privește consumul privat va avea o creștere dinamică de 2,7%, în linie cu estimările anterioare.
Pe latura ofertei se aşteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea şocurilor, prevăzându-se un spor mediu anual de 4,4%.
„Atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR şi Cadrul financiar multianual vor face din construcţii sectorul cel mai dinamic, cu un spor mediu anual de 9,2% şi unul dintre principalii susţinători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se prevede o creştere medieanuală de 4,6%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată”, se arată în prognoza publicată de instituţia de specialitate.
Potrivit CNSP, riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situaţia geopolitică tensionată vulnerabilizează perspectivele pe termen mediu, pe măsură ce economia globală se ajustează după şocurile din perioada 2020-2022 şi recentele tulburări din sectorul financiar. Predomină încă îngrijorările legate de recesiune, iar inflaţia se poate dovedi a fi mai persistentă decât aşteptările, determinând continuarea înăspririi politicii monetare.
„O escaladare a războiul din Ucraina ar putea declanşa reînnoirea crizei energetice în Europa deşi riscul aprovizionării cu energie este unul redus. O eventuală segmentare a pieţelor financiare, comerciale şi de mărfuri în blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi de producţie şi la preţuri mai mari pentru mărfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanţurile de aprovizionare”, subliniază Prognoza de primăvară.
Alte articole: Rata inflației în zona euro s-a atenuat în martie, după ce în luna februarie rata șomajului în UE a scăzut cu 6%