Astfel, după un an cu producţie record de 34 de milioane de tone de cereale, cum a fost 2021, şi preţuri maxime, agricultura este din nou lovită. Acum însă, şocul nu este la fel de mare precum cel „încasat“ în 2020, când fermierii s-au confruntat cu cea mai mare secetă din ultima jumătate de secol şi s-a înregistrat o pierdere de 40% a producţiei agricole.
„La porumb e dezastru. Nu s-a făcut nimic pe suprafeţele neirigate. Şi ce zone irigate avem în Dobrogea? La floarea-soarelui sunt rezultate, am realizat 60-70% din potenţial“, spune Theodor Ichim, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, formată din 100 de fermieri care lucrează aproximativ 50.000 de hectare în zona Dobrogea.
Theodor Ichim este şi proprietarul companiei Unigrains Trading, care cultivă peste 2.000 de hectare cu cereale în Constanţa, iar anul acestă începe investiţia într-un proiect de irigaţii pentru a uda un sfert din suprafaţa pe care o lucrează.
„Producţiile de acum sunt mai mici decât estimările făcute iniţial. De exemplu, noi ne aşteptam să recoltăm 14,5 tone/hectar la porumb de pe suprafeţele irigate, dar am încheiat recoltatul şi avem între 13 şi 13,5 tone/hectar. De pe suprafeţele neirigate nu avem ce să recoltăm. Nu s-a făcut nici măcar nutreţ pentru animale, producţia este zero“,afirmă Gabriel Stanciu, preşedintele Cooperativei Agricole Braicoop, care reuneşte 54 de fermieri din Brăila care cultivă 13.500 de hectare.
Te-ar putea interesa și: Petre Daea: “Recolta de porumb este cea mai afectată” Seceta din vară își spune cuvântul
Brăila este judeţul cu cea mai mare suprafaţă amenajată pentru irigaţii şi irigată, dar cu toate acestea Stanciu spune că nici la floarea-soarelui producţiile nu au fost mai mari de 3 tone/hectar de pe suprafeţele irigate. Producţia obţinută de pe suprafeţe neirigate a fost între 0,6 şi 1,2 tone/hectar, dar Stanciu recunoaşte că sunt şi terenuri de pe care nu s-a adunat nimic.
Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, principalele culturi de toamnă afectate de seceta din acest an sunt: grâu şi triticale 189.042 ha; orz, orzoaică, ovăz, secară 30.082 ha; rapiţă 26.805 ha. Culturile de primăvară distruse de secetă sunt: porumb 335.362 ha; floarea soarelui 164.602 ha; soia 31.225 ha; plante furajere 27.339 ha.
Judeţele din România afectate cel mai mult de seceta din 2022 au fost: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Bucureşti.
Conform deciziilor autorităților, fermierii vor fi despăgubiți pentru culturile afectate de seceta din acest an dacă vor depune documentele pentru constatarea pagubelor.
„Până pe 15 noiembrie, fermierii trebuie să depună documentele respective din care să rezulte care este suprafaţa şi în ce grad de afectare. Nu fac acum niciun fel de estimare. Aştept să se încheie aceste procese de constatare a pagubelor din teren”, a precizat ministrul Petre Daea.
Sprijinul financiar va trebui notificat la Comisia Europeană întrucât este considerat ajutor de stat.