Serviciul militar obligatoriu este adoptat în tot mai multe ţări. Din 2022, Europa a intrat în stare de război hibrid cu Federaţia Rusă de la bombardarea şi invadarea Ucrainei la scară largă. SUA şi statele europene membre NATO au ripostat prin a sprijini Ucraina cu arme şi bani.
Ca ripostă, Rusia a ameninţat deseori cu extinderea conflictului şi chiar escaladarea către război nuclear. Nu este ,,dacă”, ci ,,când ar escalada”, fiind probabil o chestiune de timp până când regimul dictatorial de la Kremlin va ordona atacarea Europei cu rachete hipersonice şi drone în aceeaşi manieră în care o face în Ucraina de peste 550 de zile.
Europa, datorită Statelor Unite, beneficiază de tehnologii militare şi cibernetice superioare, inclusiv de aeronave, artilerie, vehicule blindate şi nave maritime.
Este însă o problemă – Europa cam stă prost la capitolul armate terestre şi la numărul de personal. De la încetarea Războiului Rece, Europa s-a dezarmat. Chiar şi în anii critici ai combaterii terorismului, Europa nu a mai atins capacitatea militară pe care a avut-o în anii 1950-1990.
Este serviciul militar obligatoriu o soluţie?, se întreabă Joshua Askew, autorul unui articol publicat pe Euronews.
În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.
Letonia ar pregăti și ea reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar de anul viitor, bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani ar putea fi obligați să urmeze 11 luni de pregătire militară, iar femeile ar putea să se alăture voluntar. Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.
În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.
Sunt trei motive principale pentur care tinerii europeni nu-şi doresc să intre în armată în mod voluntar:
1. salariile sunt mici în majoritatea ţărilor membre NATO, inclusiv România
2. frica de moarte şi pericolele cu care s-ar putea confrunta pe front pe durata unui război
3. sistemul de instruire mult prea conservator şi antrenamentele prea dure – tinerii nu suportă să fie umiliţi de ofiţeri
4. sedentarismul şi creşterea ratei de obezitate în rândul tinerilor europeni ce practică mai puţin sport decât generaţiile anterioare ar fi o altă cauză pentru care personalul militar este redus în zilele noastre.
5. tinerii nu mai au simţul civic şi nu mai sunt patrioţi, mulţi fiind educaţi în spiritul globalizării şi a lumii fără graniţe.
În vremurile când războaiele erau mai frecvente, iar Europa era mai militarizată, bilanţul multor războaie era sumbru – de ordinul milioanelor!
Imperiul Roman, care avea o societate militarizată şi cea mai mare forţă militară terestră din lume între secolele III î.Hr. – IV. d.Hr., ducea frecvent războaie de cucerire. În cele trei războaie punice au murit 2 milioane de militari şi civili.
Potrivit unor estimări, între anii 91 î.Hr. – 30 î.Hr., perioadă în care s-au desfăşurat războaiele civile dintre generali romani, începând cu dictatura lui Sulla şi încheind cu cucerirea Egiptului de către Augustus, au murit 3 milioane de militari şi civili. Numai 1 milion au murit în războaiele galice ale lui Iulius Cezar.
Peste 3 milioane de oameni au murit în Cruciade, 3,5 milioane în Războiul de 100 Ani dintre Franţa şi Anglia, şi vreo 7 milioane în Spania, în timpul Reconquistei.
În Războiul de 30 Ani şi-au pierdut viaţa 12 milioane de oameni, iar în Războaiele Napoleoniene – 7 milioane de militari şi civili.
Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial au cauzat împreună moartea a peste 140 milioane de oameni între 1914 şi 1945, în doar 29 ani de războaie cumplite, iar asta pentru că s-a mizat pe armate mari alcătuite din soldaţi înrolaţi împotriva voinţei lor.
Pe lângă preocupările economice legate de ineficienţa serviciului militar obligatoriu, un număr masiv de oameni ar putea împiedicaţi să muncească într-un domeniu unde ar putea fi mai productivi.
De exemplu, un tânăr ce ar excela la IT şi telecomunicaţii sau pe securitate cibernetică ar sfârşi prin a muri pe front de la o grenadă explodată accidental.
Bove şi-a exprimat preocupările etice cu privire la trimiterea civililor în luptă cu puţină experienţă.
După ce a servit în Marina Italiană timp de 15 ani, el a spus: „Trei ani nu sunt de ajuns pentru a preda elementele de bază ale războiului… chiar şi utilizarea armelor de bază necesită multă pregătire. Unele ţări vorbesc despre programe de trei luni… asta nu este nimic. Nici măcar nu vor învăţa să salute”, a adăugat Bove în glumă.
Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.