Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română la 30 noiembrie. Este ziua în care „se deschid cerurile”, iar românii respectă foarte multe tradiții și obiceiuri.
„Când Sfântul Apostol Andrei a ajuns în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, a găsit negustori greci, ocupanţi romani şi triburi geto-dacice locale. Poporul român s-a format treptat, lent, în istorie ca popor nou, care se creştina pe când se forma. (…) Etnogeneza şi creştinarea au fost simultane şi lente. E vorba de o creştinare lentă, dar profundă, care a făcut ca, mai târziu, poporul român, format din geto-daci şi romani, să reziste la multe valuri de popoare migratoare venite din răsărit, să-şi păstreze identitatea şi credinţa”, spune Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
Ai mai putea citi și: Peste 940.000 de români își sărbătoresc ziua numelui de Sfântul Andrei. Cui spunem La mulți ani
Gospodarii obișnuiesc că de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a află cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prospera va fi casă și familia lui în anul ce vine.
Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va iarnă care urmează. Dacă oamenii au parte de un cer senin în această noapte, iarnă care vine va fi una blândă.
Pe vremuri, în ziua de 30 noiembrie, femeile mergeau la biserică cu două lumânări și un colac. Una dintre lumânări era adusă acasă și cu ea aprinsă se făcea un ocol al curții și oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice și de boli.
Astăzi se dă de pomană pentru cei plecați dintre noi. Bătrânii spun că, pentru a te proteja împotriva lupilor și să nu-i aduci în casă sau în gospodărie, este bine să nu torci, să nu îți piepteni părul, să nu dai gunoiul afară și să nu faci curat, nici în casă, nici în grajd.