Coaliția PSD-PNL ar avea cel mai mult de câștigat la alegerile europarlamentare, conform unui nou sondaj INCSCOP realizat pentru news.ro. În ceea ce priveşte votul la alegerile locale, în cazul consiliilor locale, PSD ar obţine 30,6%, PNL – 25,6%, AUR – 17,4%, Alianţa Dreapta Unită – 9,8%.
Întrebaţi despre intenţia de participare la scrutinul din 9 iunie, când vor avea loc alegeri europarlamentare comasate cu alegerile locale, aproape 60% dintre cei chestionaţi afirmă că în mod cert vor merge la urne.
Peste 57% dintre români au o opinie favorabilă despre comasarea alegerilor pentru Parlamentul European și alegerilor locale, programate pentru data de 9 iunie, în timp ce 36.2% au o părere negativă. Aceste date reprezintă un rezultat al unui sondaj recent care a acoperit diverse segmente ale societății.
Analizând detaliile, se observă că 76% dintre votanții PSD-PNL, 50% dintre cei ai AUR și 47% dintre cei ai ADU au o opinie favorabilă despre comasare. În contrast, 20% dintre votanții PSD-PNL, 47% dintre cei ai AUR și 51% dintre cei ai ADU exprimă o părere negativă.
Este remarcabil faptul că persoanele cu studii superioare, precum și cei cu venituri ridicate, au o opinie mai favorabilă despre această comasare, în timp ce cei cu venituri scăzute și locuitorii din București se numără printre cei mai critici.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, evidențiază că această alianță între PSD și PNL adună aproximativ 43.7% din opțiuni pentru alegerile europarlamentare, cu aproximativ 5 procente mai puțin decât suma celor două partide pentru alegerile europarlamentare măsurată în sondajul INSCOP anterior. De asemenea, intenția de vot pentru consiliile locale arată o poziționare favorabilă pentru PSD, urmat de PNL, cu un scor semnificativ mai mare decât în alegerile parlamentare sau europarlamentare anterioare.
Pe de altă parte, procesul în cazul celor trei arabi care au provocat decesul a 17 români cu spirt contrafăcut a avut un verdict final. Într-o comună din Iași, primăria a distribuit otravă în loc de alcool sanitar, inclus într-o felicitare de Paște, ceea ce a condus la tragedia respectivă.
PNL pare să profite de structura sa de aleși locali, obținând un scor mai mare pentru consiliile locale ale orașelor și comunelor. Este important de menționat că suma voturilor PSD și PNL la alegerile pentru consiliile locale se ridică la aproximativ 56%, cu aproape 13 procente mai mult decât intenția de vot pentru alianța PSD-PNL la alegerile europarlamentare.
Aceste informații furnizează o perspectivă cuprinzătoare asupra opiniei publice și a dinamicii politice înaintea alegerilor programate pentru luna iunie.
36.9% din totalul populaţiei are o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune (sa facă o alianţă), iar la alegerile locale sa candideze separat.
51.3% au o părere proastă despre această decizie. 10.8% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 1% nu răspund.
Au o părere bună despre candidatura comună, respectiv separată la cele două tipuri de alegeri 64% dintre votanţii PSD-PNL, 18% dintre votanţii AUR şi 35% dintre votanţii ADU, în timp ce o părere proastă au 28% dintre votanţii PSD-PNL, 74% dintre votanţii AUR şi 56% dintre votanţii ADU.
Au o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune, iar la cele locale pe liste separate în special inactivii potenţial activi, persoanele care nu au cot pe social-media şi cei cu venituri foarte ridicate. Împărtăşesc opinia contrarie în special locuitorii din Bucureşti si din regiunea Nord-Vest.
Ce participare la vot vom avea la alegerile europarlamentare din 2024
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 12.5% dintre români au ales 1, 1.2% au ales 2, 1.2% au ales 3, 1.4% au ales 4, 5.7% au ales 5, 2% au ales 6, 5.6% au ales 7. 6.4% indică 8, 4.7% 9 şi 59.1% indică 10. 0.2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare – raportat la respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (75.3% din total eşantion)
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (75.3% din total eşantion), 43.7% dintre români ar vota cu alianţa PSD – PNL, 20.6% cu AUR, 13.7% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD).
Pentru SOS Romania ar vota 6.4% dintre români, iar pentru UDMR ar vota 3.9% dintre alegători.
Pro România ar obţine 3.7%, Alianţa AER (Partidul Verde şi Partidul Ecologist Român) 3.4%, REPER 0.9%. 3.7% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid.
Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile locale 2024
Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) – raportat la respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (83.5% din total eşantion)
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.5% din total eşantion), 30.6% dintre alegători indică PSD, 25.6% PNL, 17.4% AUR, 9.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), 4.3% SOS Romania, 4% UDMR, 3.1% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român), 2.4% Partidul Pro România, iar 2.7% alt partid.
Citește și: ISR 2024. Ce este ajutorul social care aduce mai mulți bani pentru români
”Părerile românilor cu privire la deciziile politice din ultima perioadă (comasarea alegerilor, candidaturile pe liste comune, respectiv separate ale PSD şi PNL, intenţiile de vot pentru celor două tipuri de alegeri) arată o diversitate mare de opinii. Majoritatea populaţiei (57%) are o părere bună despre comasarea alegerilor, dar peste o treime nu sunt de de acord cu această formulă. Chiar şi o cincime dintre alegătorii PSD-PNL nu sprijină comasarea.
Pe de altă parte, părerile votanţilor AUR şi ai Alianţei Dreapta Unită sunt şi ele împărţite. Candidatura PSD şi PNL pe liste comune la europarlamentare, respectiv separate la locale nu este apreciată de 51% dintre români şi apreciată de puţin peste o treime dintre votanţi.
Pe de altă parte, două treimi dintre votanţii PSD-PNL sprijină acest proiect, iar 28% au o părere proastă. În ceea ce priveşte intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare, Alianţa PSD-PNL întruneşte 43,7% din opţiuni, cu aproximativ 5 procente mai puţin decât suma celor două partide pentru alegerile europarlamentare măsurată în sondajul INSCOP de luna trecută.
Intenţia de vot pentru Consiliile Locale măsurată în premieră arată plasarea PSD pe primul loc, cu puţin peste 30% din opţiuni, urmat de PNL (uşor peste 25%), semnificativ mai mult decât intenţia de vot a liberalilor măsurată lunile trecute la alegerile parlamentare sau europarlamentare. PNL valorifică în mod evident structura de aleşi locali care determină un scor mai mare pentru consiliile locale ale oraşelor şi comunelor.
Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile pentru Consiliile Locale este de aproximativ 56%, cu aproape 13 procente mai mult decât intenţia de vot pentru alianţa PSD-PNL la alegerile europarlamentare. AUR, ADU şi SOS România obţin scoruri mai mici la alegerile locale pentru Consiliile Locale decât la alegerile europarlamentare”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.
„Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%”, anunță INSCOP.
Vezi și: Vechime în muncă la pensie 2024. Anunț pentru românii care nu lucrează cu 8 ore