Știu elevii din România să se apere în caz de cutremur? Ministerul Educației răspunde solicitărilor DailyBusiness și anunță câte ore educative privind siguranța în situații de risc s-au făcut în școli

După ce Turcia a devenit iadul cutremurelor, riscul seismic a crescut și în alte țări, iar România nu face rabat de la această listă. În ultimele 24 de ore au avut loc aproape 30 de cutremure, unul dintre acestea fiind destul de grav, ținând cont că a avut o magnitudine de 5.7 grade pe scara Richter și a produs și pagube materiale. Pentru a înțelege cât de pregătiți suntem la ora actuală în fața unui cutremur, de la cel mai mic și până la cel mai mare român, am solicitat Ministerului Educației să ne transmită care sunt clasele de elevi în care s-a studiat Educația și protecția în caz de cutremur.

Răspunsul Ministerului Educației cu privire la activitatea elevilor

În acest context, Ministerul Educației transmite că în unitățile de învățământ preuniversitar sunt prevăzute și se desfășoară constant, într-un format integrativ, programe și activități educative privind siguranța în situații de risc, în contextul mai larg de facilitare a educației privind protecția împotriva cutremurelor în cadrul curriculumului național.

„Referitor la curriculumul național – discipline obligatorii din aria curriculară Om și societate, disciplina Geografie (învățământ secundar – gimnaziu/liceu) contribuie direct la educația privind fenomene naturale cu risc asupra vieții umane, precum cutremurele. Complementar, în gimnaziu, disciplina Educație tehnologică și aplicații practice poate genera legături cu alte situații de risc față de cele prevăzute în programa școlară”, ne-a transmis MEC.

Elevii mai au parte, în cadrul curriculumului la decizia școlii, de un opțional integrat pentru nivel gimnazial – Siguranță în situații de risc, direct legat de educația împotriva dezastrelor/comportamente în situații de risc, precum și opționalul „Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate”, tot pentru nivelul gimnazial, prin care, de asemenea, se pot face legături cu alte situații de risc față de cele prevăzute în programă.

„Suplimentar, în zona activităților extracurriculare, la nivelul inspectoratelor școlare/unităților de învățământ există parteneriate cu instituții/organisme abilitate pentru elaborarea de materiale/mijloace de învățământ prin care elevii să fie informați și să învețe reguli de comportament în timpul producerii cutremurelor de pământ, privind acțiuni care să sporească siguranța în cazul producerii sau acțiuni necesare după producerea acestor fenomene naturale (a se vedea link-urile de mai jos către resurse realizate pentru învățământul primar/gimnazial:

https://www.primariasector1.ro/download/situatii-de urgenta/INDRUMAR_EDUCATIE_CUTREMUR.pdf;
http://www.isuvaslui.ro/pdf/ghid-cutremur/clasa_V_VIII.pdf
http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Educația-și-protecția-elevilor-în-caz-de-cutremur-Partea-a-II-a-Cunoștiințe-și-recomandări-pentru-elevii-din-învățământul-primar-clasele-III-și-IV-Text-și-postere1.pdf etc.)”, completează MEC.

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017 – programa școlară pentru disciplina Geografie, clasele V-VIII este una destul de vastă. În Nota de prezentare a programei școlare se precizează că: „Geografia contribuie la (…) identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultante ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural şi cele ale societăţii omeneşti, precum şi ale interacţiunii globale om-natură.” De asemenea, la nivelul învățământului gimnazial, la disciplina Geografie se definește competența generală 4 care se referă la „elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru viață cotidiană”.

• La clasa a V-a este prevăzută competența specifică 4.3. „Aplicarea cunoștințelor și a abilităților dobândite în contexte noi/situații reale de viață”, iar printre activitățile de învățare se exemplifică „elaborarea unui plan simplu de măsuri privind combaterea / diminuarea efectelor unor fenomene naturale în orizontul local”, „precizarea unor reguli de comportament ce trebuie respectate în diferite situaţii ipotetice de risc din orizontul local”, „descrierea unor situaţii de risc în care se impune respectarea anumitor reguli specifice”, respectiv „completarea unor fişe tematice cu reguli de comportament, pentru diferite situaţii ipotetice de risc”. Ca suport al acestor activități, printre conținuturile studiate la clasa a V-a, în Domeniul de conținut „Terra – o planetă în transformare” este prevăzut conținutul „Vulcanii și cutremurele”.
• La clasa a VI-a este prevăzută competența specifică 4.3. „Compararea elementelor, fenomenelor și proceselor după caracteristicile geografice”, iar printre activitățile de învățare se exemplifică „compararea calitativă a unor fenomene pe baza unor caracteristici observate sau sugerate”.
• La clasa a VII-a este prevăzută competența specifică 4.4. „Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic”, iar printre activitățile de învățare se exemplifică „formularea unor soluţii sustenabile pentru rezolvarea unor probleme de mediu”.
• La clasa a VIII-a este prevăzută competența specifică 4.4. „Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile”, iar printre activitățile de învățare se exemplifică „explicarea legăturilor între acţiunile umane şi consecinţele pentru dezvoltarea sustenabilă”; ca suport al acestor activități, printre conținuturile studiate la clasa a VIII-a, în Domeniul de conținut „Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurile” este prevăzut conținutul „Aplicaţii practice: Reguli de comportament în cazul producerii unor fenomene climatice, hidrografice, biogeografice de risc”.

În Nota de prezentare a programelor școlare pentru disciplina Geografie, clasele a IX-a și a X-a, se precizează că „studiul acestei discipline are în vedere și „concretizarea specificului geografiei de a asigura perceperea corectă a dimensiunilor spaţiale ale fenomenelor naturale şi umane prin ofertarea unor conţinuturi care să se bazeze pe exemple edificatoare la nivelul Terrei ca întreg, al Europei şi al orizontului local”.

De asemenea, la nivelul învățământului liceal, la disciplina Geografie se definește competența generală 5 care se referă la „dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici generale de învăţare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.”.

În raport cu această competență generală:

• la clasa a IX-a este prevăzută competența specifică 5.9. „Formarea unui comportament critic constructiv în raport cu elementele calitative ale mediului”, iar ca suport al acestor activități, printre conținuturile studiate, în Domeniul de conținut „MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ” este prevăzut conținutul „Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului” și ”Interacţiunile dintre om şi mediul terestru”;
• la clasa a X-a este prevăzută competența specifică 5.9. „Formarea unui comportament constructiv în raport cu problemele lumii contemporane”.

În Nota de prezentare a programelor școlare pentru pentru disciplina Geografie, clasele a XI-a și a XII-a, se precizează că „studiul Geografiei are în vedere și „concretizarea specificului geografiei în asigurarea perceperii corecte a dimensiunilor spaţiale ale fenomenelor naturale şi umane, prin ofertarea unor conţinuturi care să se bazeze pe exemple edificatoare la nivelul Terrei ca întreg, cu elemente sugestive şi semnificative din spaţiile extraeuropene” – clasa a XI-a, respectiv „concretizarea specificului geografiei în asigurarea perceperii corecte a fenomenelor naturale și umane, prin ofertarea unor conținuturi care să se bazeze pe exemple edificatoare la nivelul Europei, al României si al Uniunii Europene” – clasa a XII-a”, mai anunță Ministerul Educației, în solicitarea DailyBusiness.

De asemenea, la nivelul învățământului liceal (ciclul superior), la disciplina Geografie se definește competența generală 2 care se referă la „Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi la sistemele sale componente”, iar printre valori și atitudini se regăsește „conservarea și ocrotirea mediului de viață”

În raport cu această competență generală:

• la clasa a XI-a este prevăzută competența specifică 2.4. „Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului”, iar ca suport al acestor activități, printre conținuturile studiate, în Domeniul de conținut „MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ” este prevăzut conținutul „Hazarde naturale şi antropice” și „Managementul mediului înconjurător”;
• la clasa a XII-a menționăm competența specifică 2.5. „Explicarea unor sisteme si a unor structuri naturale si umane, pe baza unor informații obținute prin diferite mijloace de documentare si a unor materiale demonstrative”.

De altfel, Ministerul Educației a mai anunțat că, suplimentar, față de disciplinele obligatorii, în curriculumul la decizia școlii în ofertă națională se regăsesc:

• Siguranță în situații de risc, disciplină de tip opțional integrat pentru clasa a VI-a/a VII-a, programă elaborată în cadrul proiectului CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, aprobată prin OME 6101/2022, în cadrul căreia avem ca domeniu de conținut „Riscuri naturale”, iar la conținuturi este explicit cel referitor la „Cutremure”;
• Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate, disciplină de tip opțional O.M.E.N. nr. 5863/28.12.2017 Anexa nr. 3, în cadrul căruia se regăsește ca domeniu de conținut „Ființa umană și mediul înconjurător”, având conținuturi asociate precum „Responsabilitatea oamenilor față de natură.

Amintim că activitatea seismică a crescut considerabil în ultimele 24 de ore, fiind raportate aproximativ 30 de cutremure, unul dintre acestea având o magnitudine de 5.7 grade pe scara Richter și o adâncime de doar 6 kilometri. Toate cutremurele au avut loc în zona seismică din Oltenia, fiind raportate de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului chiar în Gorj. Din acest motiv, teama românilor cu privire la un cutremur major a crescut, iar copiii sunt primii care trebuie să știe cum să se protejeze în cazul unui seism.

14 cutremure pe 15 februarie, toate în Oltenia, Gorj

• ora 08:26:57, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.2, la adâncimea de 12.6 km.
• ora 05:28:30, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.2, la adâncimea de 10 km.
• ora 04:04:27, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.9, la adâncimea de 10 km.
• ora 03:56:05 cutremur slab cu magnitudinea ML 2.1, la adâncimea de 15 km.
• ora 03:01:40, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.5, la adâncimea de 3.3 km.
• ora 02:30:22, cutremur slab cu magnitudinea ML 3.3, la adâncimea de 3.9 km.
• ora 02:21:13, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.0, la adâncimea de 13.2 km.
• ora 02:21:13, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.0, la adâncimea de 13.2 km.
• ora 02:16:09, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.2, la adâncimea de 11.8 km.
• ora 02:09:24, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.7, la adâncimea de 3.5 km.
• ora 01:40:01, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.6, la adâncimea de 10 km.
• ora 01:17:12, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.1, la adâncimea de 15 km.
• ora 01:17:12, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.1, la adâncimea de 15 km.
• ora 00:34:38, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.5, la adâncimea de 4.3 km.
• ora 00:25:51, cutremur slab cu magnitudinea ML 2.6, la adâncimea de 3.5 km.

Citește și: După Turcia, Italia este amenințată de cutremure! 20 de cutremure au lovit orașul italian Siena