Studiu trist de Mărţişor: 7 din 10 femei spun că sunt singurele responsabile cu „joburile casnice”

De Mărţişor, românii îşi amintesc de femei, cărora le cumpără flori şi cadouri, dar realitatea din spatele acestei zi glamouroase nu este chiar atât de roz. Dincolo de a avea o viață profesională activă, 70% dintre femeile care locuiesc cu partenerul de viață spun că sunt responsabile și de treburile casnice, precum pregătirea meselor, spălatul vaselor, spălatul și călcatul hainelor, dar și pregătirea copiilor pentru diverse activități, în cele mai multe cazuri. Pentru o treime dintre femei, „joburile casnice” ocupă mai mult de 4 ore, echivalentul unui job cu jumătate de normă. Intrăm în luna dedicată femeilor, iar BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online, le celebrează pentru toate rolurile pe care le au, atât la job, cât și acasă.

Românii se tem să cumpere cadouri! 8 din 10 persoane aleg să dăruiască un gift-card de Crăciun

Pe lângă jobul oficial, femeile au și roluri precum contabila familiei, fiind responsabile de bugetul gospodăriei (peste 63%), bucătarul casei (59%) sau organizator de petreceri aniversare (32%), arată un sondaj realizat de BestJobs. Pentru femeile care au și copii, rolurile se diversifică și mai mult, acestea fiind și mamă-învățătoare sau mamă-profesoară (aproximativ 32%). De asemenea, ocazional devin și povestitor pentru cei mici (25%), șoferul familiei (22%), responsabilă cu reparațiile în casă (peste 19%) sau IT-ista familiei (17%). Dacă ar fi remunerate, „joburile casnice” ar valora cel puțin echivalentul salariului de la jobul oficial, consideră 60% dintre respondentele sondajului, în timp ce 40% spun că nu pot estima această implicare în bani.

În gospodăriile mixte, responsabilitățile sunt împărțite de cele mai multe ori în funcție de gen. Astfel, femeile ajung să își ocupe o parte mai mare din timpul liber cu treburile casnice, care intră în sarcina lor și consumă cel mai mult timp. Chiar dacă și bărbații își asumă roluri precum responsabilul cu reparațiile de orice fel din casă (78%), șoferul familiei (56%), contabilul familiei (39%) și tată-învățător sau tată-profesor (39%), 44% dintre respondenții de gen masculin au declarat că soția sau partenera se ocupă cel mai mult de treburile casnice, în timp ce 37% consideră că responsabilitățile sunt împărțite în mod egal. Dintre bărbații care se ocupă de întreținerea casei și a familiei, aproape 83% alocă în medie între una și trei ore zilnic acestor sarcini și doar 17% depășesc acest timp.

Superstiţii legate de Babe 2023. Cum se aleg corect Babele din Martie, greşeala pe care mulţi o fac

„În continuare vedem că femeile tind să aibă mai multe responsabilități decât partenerii lor când vine vorba de joburile casnice, ceea ce înseamnă mai puțin timp pentru propriile pasiuni sau hobby-uri. Cu toate acestea, avem în jurul nostru foarte multe exemple de femei care îmbină cu succes rolurile profesionale și cele casnice. Fiecare femeie merită recunoaștere pentru toate joburile din fiecare zi. Astfel, BestJobs lansează o campanie-manifest prin care celebrează femeile care reușesc să pună lumea în mișcare și la birou, dar și acasă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

BestJobs a lansat un manifest prin care aplaudă toate femeile pentru joburile lor din fiecare zi și îndeamnă la mai multă conștientizare privind munca zilnică ce revine în responsabilitatea lor și complexitatea pe care un #JobDeFemeie o presupune.

Sondajul a fost efectuat în luna februarie 2023, pe un eșantion de 2.376 de utilizatori de internet din România, dintre 57% de gen feminin și 43% de gen masculin.

Tradiţii de Mărţişor, ce este şi de unde a venit

Mărţişorul, un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO şi care, potrivit legendei, ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii. El aduce speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile celor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea primul trandafir înflorit, pe crengile căruia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ a fost consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgari şi albanezi. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Un mit din Moldova legat de mărţişor spune că în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat că într-o poiană, sub o tufă de porumbari, de sub zăpadă, răsare un ghiocel. Ea s-a hotărât să îl ajute şi a început să dea la o parte zăpada şi să rupă ramurile spinoase. Iarna s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Primăvara a acoperit ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut peste floare şi a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sângele ei roşu pe zăpada albă.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Pe 6 decembrie 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Decizia a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.