Succesiune 2025. Reglementată de Codul Civil, succesiunea reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. În absența unui testament, moștenirea legală determină cum se împart bunurile, conturile și lichiditățile între moștenitori, în funcție de gradul lor de rudenie.
Beneficiarii pot fi atât rude, cât și persoane din afara familiei, în funcție de moștenirea legală sau cea testamentară. De precizat este că moștenitorii legali pot fi: soțul supraviețuitor, copiii defunctului, copii copiilor acestora, părinții sau bunicii defunctului și colateralii (până la gradul al patrulea inclusiv). Iată tot ce trebuie să știi despre succesiune și ce acte ai nevoie.
Se consideră moștenitor și copilul nenăscut. În cazul în care nu sunt moștenitori legitimi, lăsați prin testament sau naturali, bunurile persoanei decedate sunt moștenite de către soț sau soție. Dacă persoana decedată nu are soț/soție, descendenți sau alte rude în viață, bunurile trec în proprietatea statului.
Pentru a deschide procedura de succesiune, trebuie să mergi la un birou notorial care își desfășoară activitatea în circumscripția judecătoriei unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. În afara actelor pe care trebuie să le prezinți la notar pentru succesiune, va fi nevoie de doi martori din afara familiei, cu vârsta minimă de 18 ani, care să știe date personale despre defunct și să poată declara pe proprie răspundere că nu există și alți moștenitori sau posibili moștenitori care să își ceară drepturile ulterior.
Acte necesare pentru succesiune în 2025 – lista documentelor este destul de stufoasă, iar procesul nu este simplu. Află cum se stabilește dreptul la moștenire și ce taxe trebuie achitate.
Succesiunea, reglementată de Codul Civil, este procesul legal prin care familia poate intra în posesia bunurilor lăsate de o persoană decedată. Dacă nu există un testament, moștenirea legală stabilește modul în care bunurile, conturile și lichiditățile sunt împărțite între succesori, în funcție de gradul de rudenie.
Potrivit Codului Civil, moștenitorii legali sunt, în ordine:
Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la moștenire, celelalte clase nu au drept succesoral. Averea persoanei decedate se împarte în mod egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.
Taxă succesiune. Cât costă dacă au trecut mai mult de zece ani. Acte de care ai nevoie
Este important de menționat că moștenitorii preiau atât drepturile persoanei decedate, cât și obligațiile financiare ale acesteia.
Dacă moștenirea este dezbătută la notar, include onorariul acestuia. Valoarea se calculează în funcție de totalul bunurilor succesorale, mobile și/sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va achita integral taxa de succesiune.
Taxa este stabilită conform Grilei Notarilor. De exemplu, pentru bunuri moștenite în valoare de 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 6.000 de lei. Dacă moștenitorul dorește înscrierea unui imobil în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei.
Dacă succesiunea se dezbate în instanță, taxele variază în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile juridice necesare. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Conform legii, moștenitorii sunt scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces.