Topul celor mai prosperi rectori din România: Tudorel Toader are 7 locuinţe, 11 terenuri, un Mercedes, conturile pline şi pensie specială

Universitățile din România intră doar în primele o mie în clasamentele mondiale ale performanțelor academice. Avem printre cei mai puțini absolvenți de studii superioare din Europa, dar unii rectori încasează zeci de mii de euro lunar. Libertatea a cercetat declarațiile de avere ale rectorilor din 25 de universități, un sfert din totalul instituțiilor de învățământ superior din țară, și a descoperit că unii ar putea să-și cumpere într-un an 6 mașini Tesla sau un apartament în Dubai.

Doar două universități din țara noastră se mai regăsesc printre primele 1.000 de instituții la nivel mondial – Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din Capitală, aflate între pozițiile 800 și 1000.  Libertatea a analizat veniturile din 2022 ale rectorilor de la 25 de universități din România, aflate în topul publicației Times Higher Education în acest an.

Ligia Deca, despre salariile directorilor de școli: Este o anomalie, pe care trebuie să o corectăm în grila de salarizare din învățământ

Potrivit Agenției Naționale de Integritate, veniturile scrise în declarațiile de avere includ sumele nete. Topul celor mai prosperi rectori din România: 1.

 Tudorel Toader, rector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași – 4 case și 3 apartamente 

Rectorul care a încasat cei mai mulți bani în 2022 este cel de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Tudorel Toader. 141.618 de lei pe lună, adică peste 28.000 de euro. Practic, în două luni și-ar putea cumpăra o Tesla Model 3 și să mai rămână cu bani. Veniturile câștigate într-un an i-ar putea aduce și un apartament cu o cameră în Dubai, care ajunge la 280.000 de euro.

În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român, arată ultima declarație de avere depusă de acesta, în iunie 2023. Cel mai consistent venit salarial: pensia specială, de fost judecător CCR. În plus, tot în 2022, el a câștigat peste un milion de lei din activitatea de avocat. Toader a fost unul dintre avocații Elenei Udrea, dar nu pare să fi reușit să o salveze pe aceasta.

Deși este cel mai bogat dintre rectorii analizați, cea mai mare parte din veniturile sale nu vin de la universitate. Doar puțin peste 22.000 de lei provin de la Universitate, adică nici 16% din total, iar restul de la cabinetul său de avocatură sau din pensia pe care o are de la stat.

În plus, Toader are în țară 11 terenuri, 4 case și 3 apartamente, potrivit declarației de avere. Le deține cotă parte cu soția sa.

În declarația de avere din 2022, care cuprinde veniturile din anul fiscal 2021, Tudorel Toader consemna venituri salariale de la stat de doar 750.000 de lei.

În 2022. Tudorel Toader a încasat de la stat:

• 267254 lei – salariu de la universitatea Cuza din Iași. Este o creștere de 3.000 de lei față de anul anterior.
• Pensie: 312.345 lei. Fără explicații, aceasta a scăzut, era 493.124 lei cu un an înainte
• „Diferente compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”: 397.142 lei

În total, el a obținut, de la statul român, 976.741 lei.

Topul celor mai prosperi rectori din România: Cine se mai află în Top 5

2.

 Ioan Abrudan, rector la Universitatea Transilvania din Brașov, a avut venituri totale de 52.815 lei lunar, mai mult de 10.000 de euro. Majoritatea banilor provin de la universitate, aproape 40.000 de lei, fiind al treilea cel mai mare salariu de rector.

3. Leonard Azamfirei, rector la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, cu peste 52.000 de lei și el. Cu toate acestea, banii de la universitate sunt mai puțin de jumătate din această sumă – 25.694 de lei. Restul, salariul de medic primar, indemnizația de senator sau depozite bancare.

4. Vasile Țopa, rector la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a avut în 2022 un venit lunar de 51.870 de lei, mai puțin de o treime dintre aceștia fiind de la universitate, adică 16.662 de lei. Cei mai mulți bani îi vin lunar din dividende și titluri de stat.

Alocațiile copiilor ar putea crește de la 1 ianuarie 2024!

5.

 Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București; deși e al cincilea în top la venituri totale, el are cel mai mare salariu de rector – 46.631 de lei, neavând alte surse de venit. Practic, salariul lui Mihnea Costoiu ca rector este de aproape patru ori mai mari decât cel de ministru al educației, care câștigă puțin sub 13.000 de lei net.

Doar două femei în fruntea universităților

Pe lângă cel mai bine plătit rector – Costoiu -, peste 40.000 de lei mai câștigă și rectorul Universității Dunărea de Jos din Galați.

Salariul mediu lunar al celor 25 de rectori este de 25.960 de lei, aproape șapte salarii medii din 2022. 

În fruntea celor 25 de instituții analizate sunt doar două femei, Laura Gorghiu, rector la Universitatea din Târgoviște, care a primit pe lună în 2022 13.600 de lei, cea mai mică sumă și singura sub 14.000 de lei. Cealaltă este Anca Buzoianu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, ea încasând anul trecut de la UMF aproape 28.000 de lei.

Practic, diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu de rector este de peste 33.000 de lei.

Cât câștigă rectorii celor mai mari universități

Și în clasamentul veniturilor lunare totale Gorghiu este la coadă, alături de Dan Iliescu (Universitatea Ovidius din Constanța) și Dan Cașcaval (Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi).

Rectorul Universității din București, Marian Preda, a avut un salariu de puțin peste 20.000 de lei, iar Daniel David, rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, puțin peste 24.000 de lei.

Dintre cele două universități din România aflate în Top Higher Education, ASE și UMF Carol Davila din Capitală, rectorul ASE ia peste 30.000 de lei, iar cel al UMF – aproape 22.400 de lei.

Venituri în familie

Potrivit declarațiilor de avere, unele dintre soțiile rectorilor sunt și ele cadre didactice universitare. Este vorba despre soțiile rectorilor de la UAIC Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, UMF Carol Davila și UMF din Craiova.

De pildă, cei doi soți angajați la Universitatea din Oradea, Constantin și Simona Bungău, au plecat acasă în fiecare lună din 2022 cu aproape 38.000 de lei de la universitate. Pe lângă asta, au mai avut și alte venituri, precum bani din dividende. Familia Georgescu din Galați, unde fiecare dintre cei doi soți au unul dintre joburi la universitate, au luat împreună de la instituția de învățământ 45.000 de lei pe lună. Și ei au și alte venituri, Elia Georgescu fiind și medic la un spital din Franța, de unde a încasat peste 7.700 de euro pe lună anul trecut.

De unde au universitățile bani de salarii 

Potrivit legislației, grila de salarizare pentru învățământul universitar se realizează conform a două grade, după numărul de studenți: gradul 1 pentru universitățile cu peste 10.000 de studenți și gradul 2 pentru universitățile cu mai puțin de 10.000 de studenți.

Cu toate acestea, legea permite ca salariile de bază pentru personalul didactic şi didactic auxiliar cu funcţii de conducere „să fie corespunzătoare cu cele ale personalului încadrat pe funcţii similare din universităţile de stat de gradul I”.

Finanțarea universităților de stat se face printr-un contract încheiat între Ministerul Educației și fiecare universitate în parte prin „granturi de studii calculate per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare”, potrivit Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.

Din această finanțare, se acoperă:

• cheltuieli de personal: salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;
• cheltuieli materiale: cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;
• cheltuieli pentru sustinerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane;
• cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea unui program de studii.

Problema finanțării instituțiilor de învățământ superior este o temă constantă de dezbatere în spațiul public. Unul dintre candidații pentru funcția de rector al Universității din București, decanul Facultății de Științe Politice Cristian Preda, a protestat în 16 noiembrie sub mesajul „N-avem bani pentru salarii, avem doar pentru Safari”. El acuză subfinanțarea sistemului universitar și modul prejudicios în care se realizează aceasta în momentul de față.

Salarii uriaşe pentru rectori, parcimonie maximă pentru profesorii obişnuiţi

Ministerul Educației calculează un impact bugetar pe o creștere de 20% a salariilor din Educație, potrivit surselor Edupedu.ro. Săptămâna aceasta ar urma să aibă loc o întâlnire cu premierul Ciolacu pentru a stabili dacă bugetul pe anul viitor poate susține această majorare. Suma ar însemna în jur de 4000 de lei, mai puțin decât salariul mediu net pe anul 2023, promis de Guvern pentru stabilirea salariului profesorului debutant.

Directorii, directorii adjuncți, inspectorii școlari și personalul cu funcții de conducere vor primi o extra creștere salarială de 1500 de lei pe lângă cei 20%, mai spun sursele Edupedu.ro. Guvernul promisese prin OUG nr. 57/2023, după greva din luna mai, că va majora salariile tuturor angajaților cu 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Sindicatele ar fi stabilit grilele de salarizare cu o creștere de 20% pentru personalul didactic, nedidactic și auxiliar, de la 1 ianuarie, potrivit Edupedu.ro.

Urmează ca acum Ministerul Educației să calculeze impactul bugetar cu această propunere, iar apoi în cursul acestei săptămâni să aibă loc o nouă întâlnire cu premierul Ciolacu care să spună dacă bugetul Educației pe anul viitor va putea susține majorările propuse.

Luni, 27 noiembrie, au avut loc noi discuții la Ministerul Educației privind grilele de salarizare care să conțină majorările salariale promise de Guvern de la 1 ianuarie.

OUG nr. 57/2023 prevede o majorare de “50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024”, iar salariul profesorului debutant să pornească de la salariul mediu net, prognozat pentru 2023.
Salariul profesorului debutant nu ar ajunge la valoarea promisă

Majorarea salarială pe care s-ar fi făcut impactul bugetar, convenită cu sindicatele, ar fi de 20% pe toată grila salarială. În cazul salariului profesorului debutant, de exemplu, o creștere de acest fel ar însemna, 3.300 de lei cât este actualul salariu al debutantului, plus 660 de lei (20%). Pe acest scenariu, debutantul ar avea un salariu net de 3.960 de lei pe lună.

Suma ar însemna mai puțin decât salariul mediu net pe anul 2023, promis de Guvern pentru stabilirea salariului profesorului debutant, care ar fi de 4.330 de lei, potrivit celei mai recente prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.