”Volumul” fondului de urgență depinde, evident, de venituri. Necesitatea de a-l constitui NU depinde, susțin experții în gestionarea finanțelor, potrivit cărora, oricât de mici ar fi veniturile, trebuie să facem, constant, economii. Fără acestea, nu vom putea scăpa rapid de cheltuieli apărute pe neașteptate. Interesant și, poate, paradoxal este că cei care tind să economisească mai bine sunt oamenii din țările cele mai sărace.
”Teoria economică spune că indiferent cât de mici sunt veniturile, trebuie să punem deoparte, adică este o chestiune unde din datele pe care le avem din țările cele mai sărace din lume, fix acolo unde oamenii o duc cel mai rău, aceștia tind să economisească mai bine, astfel încât să aibă un fond de rezervă. În țările acelea nu există nicio plasă de siguranță, nu există ajutor de șomaj, nu există ajutor social, nu există nimic care să-i ajute pe oameni în caz că au dificultăți financiare severe. Asta spune cumva că în țările dezvoltate, categorie din care face parte acum și România, pentru că există diverse sisteme de siguranță la care pot să apeleze oamenii, noi ne pricepem mai puțin să economisim, sau spunem cel puțin că nu mai avem de unde să punem bani deoparte. De fapt este o opțiune, practic alegem să alocăm altfel banii, fiindcă știm că dacă ne pierdem sursa de venit, există totuși o plasă de siguranță, mică așa cum este ea, nu vorbim de o plasă care să fie la un nivel foarte ridicat, însă realitatea este că în România avem totuși niște sisteme care sunt menite să salveze oamenii de la înfometare”, a declarat, pentru ziare.com, economistul Christian Năsulea.
Citește și Se dau bani de la stat! Vor intra direct pe cardurile românilor
Teoretic, soluția constituirii fondului de urgență este simplă: punem deoparte 20 din venituri. Practic însă, chestiunea are și importante valențe psihologice, pentru că ține, evident, și de voință.
Odată demarat procesul economisirii, se pune și o altă problemă: ce facem cu… datoriile? Evident, acestea nu pot fi ignorate, însă, potrivit experților, trebuie găsit un echilibru între acestea și fondul de urgență.
”Dacă pornim de la ideea că avem deja niște datorii, că nu pornim de la 0, atunci trebuie făcute niște calcule, ca să vedem exact care este randamentul banilor pe care îi punem deoparte, ce înseamnă costul banilor pe care i-am împrumutat deja în trecut. În România în momentul de față există posibilitatea să pui bani deoparte, care să îți dea randamente mai mari, decât costul unora dintre datoriile pe care și le-au asumat în trecut unii dintre concetățenii noștri. Sunt în continuare în piață credite care au dobânzi în jur de 6 la sută, în condițiile în care poți să te duci să cumperi din datoria statului român, din emisiunile de trezorerie care dau 7 la sută dobândă. În general, e foarte important să stingem datoriile pe care le avem, însă în același timp recomandarea, de obicei nu este să stingi datoriile întâi, ci tocmai e ideea asta de a acoperi din datoriile avute, dar și să punem niște bani deoparte pentru fondul de urgență”, explică Năsulea.
Potrivit unui studiu recent realizat de Dynata pentru Revolut, 42,3 la sută dintre românii respondenți apelează la băncile digitale pentru a economisi.
Cei mai mulți clienți care dețin conturi de economii sunt din segmentul de vârstă 25 – 34 de ani, însă generațiile mai mature dețin economii mai mari ca sumă per utilizator. În medie, un român a economisit 3.711 lei în prima jumătate a anului 2024, însă, cu toate astea, economiștii susțin că în România este o nevoie acută de educație financiară.
Citește ANPC verifică toate etichetele! Produsele retrase de urgență de la raft