De mai mulți ani, autoritățile române încearcă să facă tranziția de la lei la euro, spune romaniatv.net. Daniel Dăianu a vorbit despre șansele României la ora actuală, într-un raport în care sunt punctate și progresele altor state.
Considerată cel mai sărac membru al Uniunii Europene, Bulgaria are drept obiectiv implementarea monedei euro începând cu anul 2025. În primă instanță, oficialii statului au anunțat că tranziția va avea loc încă de la jumătatea lui 2024, dar pentru că mai multe criterii nu erau îndeplinite, a existat o modificare legislativă.
Autoritățile române încearcă de mai mulți ani să facă tranziția. Într-un raport denumit „România – Zona Euro”, coordonat de Daniel Dăianu, sunt discutate șansele statului român, dar și problemele economice actuale. Aderarea în această zonă nu este susținută de deficitele financiare actuale. Fără o consolidare din acest punct de vedere, tranziția nu va avea loc prea curând.
Citește și: Românii pot cumpăra o casă cu doar 4.500 de euro! În ce localitate este disponibilă oferta
Multe dintre probleme economice ale statului român împiedică aderarea rapidă la euro. România întâmpină foarte multe dificultăți în ceea ce privește prevenirea vulnerabilităților, situația de fond fiind aceeași ca înainte de pandemie. Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, Suedia, Ungaria și România sunt cele șapte state membre care nu fac parte această zonă, dar care s-au angajat să realizeze demersurile necesare din acest punct de vedere. Din țările menționate, doar Croația și Suedia se bucură de stabilitate a prețurilor, un criteriu important pentru această trecere. Pe de altă parte, în timp ce toate statele menționate întrunesc criteriul finanțelor publice, România nu face parte din această categorie. Mai exact, țara noastră este singura care se află în Procedura de Deficit Excesiv.
„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019).
Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).
Se schimbă banii. Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor;
(ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung;
(v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se arată în documentul coordonat de Daniel Dăianu.
Te-ar putea interesa și următorul subiect: Băncile din România un înregistrat nou record istoric! Au încheiat anul trecut cu un profit net de peste 2 miliarde de euro