Dacă ar fi ca Ucraina s-o ia de la capăt, având în vedere pagubele lăsate în urmă de țara inamică, Rusia, ar costa undeva la 411 miliarde de euro, de 2,6 mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.
Pe data de 24 februarie 2023 s-a împlinit un an de când armata rusă a invadat țara vecină și a lăsat țara goală, deoarece infrastructura, clădirile, viețile oamenilor au fost afectate și cu greu acum să revină la cum era înainte.
Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut, scrie Agerpres.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că a reușit să întemeieze un acord cu Guvernul ucrainean pentru un ajutor de 15,6 miliarde de dolari. Acordul ar permite autorităților din capitala Ucrainei să facă rost de ajutoare suplimentare de miliarde de dolari, dar acest lucru după ce va fi aprobat board-ul FMI, în următoarele săptămâni.
„Infrastructura energetică, locuinţele, infrastructura critică, economia şi deminarea, sunt cele cinci priorităţi pentru acest an”, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîhal.
Acesta a subliniat că estimările Băncii Mondiale nu includ datele privind pierderile provocate infrastructurii, locuinţelor şi afacerilor din teritoriile care acum sunt ocupate de forţele ruseşti.
Pentru reconstrucția de urgență prioritară pe 2023, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari și va avea nevoie de o finanțare de 11 miliarde de dolari, adică peste ceea ce este prevăzut în bugetul alocat Ucrainei pentru acest an.
Necesitățile de reconstrucție se află 22% la transport, 17% locuințe și 11% energie, 7% agricultură. Sectorul care necesită cea mai mare revizuire este cel al energiei, deoarece acesta a suferit pagube de cinci ori peste nivelul din luna iunie anul trecut, a transmis Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.
„Continuarea sprijinului pentru Ucraina este o investiţie atât în acea ţară cât şi în economia mondială. Sprijinul partenerilor pentru nevoile publice de investiţii trebuie însoţit de investiţii private semnificative pentru a creşte finanţarea disponibilă pentru reconstrucţie”, a spus Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
Alte articole: În cele 12 luni de război, peste 450 de companii din Ucraina au fost înmatriculate în România. Harta companiilor