În afară de renumitul Tei al lui Eminescu, Iaşul mai are şi alţi arbori demni de Cartea Recordurilor. Printre aceştia se află şi un pom ce oferă roade de sute de ani, motiv pentru care a obținut intrarea în World Record Academy, conform bittv.
Este vorba despre copacul cunoscut ca „Părul lui Sticea”, care se află în judeţul Iaşi, comuna Ciohorăni. Conform informaţiilor şi studiilor făcute asupra acestui exemplar, se pare că el există de peste 613 ani.
Arborele, de o frumusețe rară, a intrat în urmă cu aproximativ doi ani de zile, în „World Record Academy”, ca fiind cel mai vechi pom fructifer care încă este rodnic din lume.
Prin multe analize, oamenii de știință au descoperit că că arborele ar avea peste 613 ani. Totodată, localnicii susţin că numele pe care îl poartă arborele provine chiar de la cel care l-a plantat. O dovadă a acestui lucru este faptul că părul trăieşte şi astăzi în faţa porţii casei în care locuiesc descendenţi ai lui Sticea, iar pomul a a rezistat intemperiilor, trăsnetelor și traficului din jurul său.
„Părul lui Sticea” a devenit un simbol pentru comuna Ciohorăni. Astfel, autorităţile locale susţin că acesta va fi inclus într-un important ghid turistic. Totodată, pomul este tratat cu mare grijă de către autorităţi, pentru ca viaţa lui să fie prelungită pe cât posibil.
„Dorim să îi facem o reabilitare deoarece acesta a fost prins într-un important traseu turistic pentru cumuna noastră. Suntem pe punctul de a obţine fonduri pentru acest proiect turistic. Acest păr există, în comună la noi, şi putem spune că este o emblemă. El a fost prezentat şi în cartea Arborii Anului, în 2021, când a fost clasat pe poziţia a noua la nivel naţional. De exemplu, Teiul lui Eminescu s-a aflat pe poziţia a treia. Acest pom a fost analizat şi de către o echipă de specialişti de la Grădina Botanică din Iaşi. Astfel, s-a stabilit vârsta acestuia”, a declarat Simion Ticu, primarul comunei Ciohorăni, pentru Adevărul.
Ai mai putea citi și: O nouă lovitură pentru români! Prețurile nu vor scădea
De multe ori, prezenţa arborelui a stârnit reacţii care mai de care, mai ales din partea celor care nu-i cunosc povestea şi importanţa. Astfel, multe persoane s-au întrebat de ce primăria din Ciohorani lasă un copac să crească chiar în mijlocul drumlui.
„De-a lungul timpului, acest arbore ne-a adus foarte multe bucurii dar, uneori, şi mici probleme. Una dintre ele este că el se află chiar în mijlocul asflatului. Dar, fiind vorba despre un simbol al comunei şi despre un lucru atât de important, nu am putut şi nu am dorit să-l dăm jos ci să îl îngrijim şi să-i oferim importanţa pe care o merită„, adaugă primarul comunei Ciohorăni.
Despre acest pom impresionant a vorbit Ionel Lupu, preşedintele Asociaţiei Dendro-ornamentale „Anastasie Fătu”, mesajul său fiind găsit pe pagina de Facebook: Arborii Monument.
„Are o tulpină cu gâlme circulare şi este scorburos, având înălţimea de 12 m şi o circumferinţă a tulpinii de 430,5 cm. Dacă ar putea comunica, cu siguranţă s-ar afla lucruri neştiute despre timpurile trecute. Legenda spune că, în timpul năvălirilor tătăreşti, acest păr, situat într-o poziţie strategică şi mult mai înalt decât este acum, a servit ca post de observaţie şi alarmare a localnicilor, pentru că drumul tătarilor era de-a lungul văii râului Moldova, cursul apei fiind vizibil din vârful său pe o lungime de 4-5 kilometri”. El a fost descoperit pe plaiurile sadoveniene, la circa patru kilometri de Hanul Ancuţei, în Comuna Ciohorăni. Îl găsim pe drumul E-20, chiar la întâlnirea cu platoul comunei. Numele Părul lui Sticea a fost dat după cel al unui sătean care multă vreme a avut gospodăria lângă părul cu pricina. Bătrânii satului spun că tot aşa de impunător era şi pe vremea când erau copii.
Acest păr are valoare naturală şi istorică cel puţin din două motive: în primul rând, din punct de vedere dendrologic, aparţine speciei Pyrus Sativa (păr cultivat pentru fructe), şi nu părului pădureţ, care creşte sălbatic, prin păduri (Pyrus Pyraster). Se poate presupune aşadar că a fost plantat, nu că a rămas din pădurea care ocupa terenul înainte de întemeierea satului. În al doilea rând, având vârsta de aproximativ 612 ani, copacul reprezintă o dovadă vie cu privire la vechimea aşezării Ciohorăni şi mai ales la nivelul de dezvoltare socială de la acea dată, când iată că oamenii cultivau pomi fructiferi”, a spus regretatul Ionel Lupu, preşedintele Asociaţiei Dendro-ornamentale „Anastasie Fătu”, care a făcut documentarea despre acest copac.
Te mai poate interesa: Cumpărăturile ajung în București la un nou record! Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 40%