Un influencer american venit într-o vacanță obişnuită în România s-a transformat într-un turist fidel, după ce s-a îndrăgostit de frumusețea țării noastre.
Venit pentru a patra oară în România, turistul american spune că de fiecare dată când ajunge în țara noastră descoperă un nou loc care îl fascinează. O surpriză plăcută pentru el a fost și faptul că România a fost inclusă în spațiul Schengen aerian, fapt care i-a făcut călătoria mult mai ușoară.
Turistul american spune că România este o țară subestimată și că are multe locuri frumoase care ar trebui văzute și de alți turiști.
Un vlogger din New York a rămas fără cuvinte când a ajuns în Timișoara. „Americanii nu vin în această țară și nu înțeleg de ce. Sunt în mijlocul orașului și nu mai e nimeni. E complet gol. Sunt într-un oraș ales aleatoriu în România. Uite ce se întâmplă aici: după ce închid terasele, ei lasă scaunele și mesele afară și nu le fură nimeni. Dacă ești în Statele Unite și îți lași scaunele și mesele afară, fără să le legi cu un lanț gros, zdravăn, vor fi furate și nu le vei mai vedea niciodată” spune Christian pe rețelele sociale.
Bro learning US is actually just a 3rd world country playing dress up 😂 pic.twitter.com/3tN82gsn3v
— internet hall of fame (@InternetH0F) September 2, 2024
Ajuns pe plaiurile noastre, americanul se declară nedumerit în legătură cu faptul că prea puțini dintre compatrioții săi vizitează România și, sperând să le stimuleze curiozitatea și interesul în legătură cu țara noastră, le oferă câteva exemple cât se poate de elocvente despre modul în care se desfășoară viața într-un oraș obișnuit, Timișoara.
”Americanii nu vin în această țară și nu înțeleg de ce! Mă aflu în centrul orașului, cu nimeni altcineva în jur. Priviți acest loc, nici țipenie de om! Mă aflu într-un oraș obișnuit din România și priviți în jur, localurile din zonă își lasă mesele și scaunele afară, peste noapte, și nimeni nu le fură!
Dacă eram în Statele Unite și îți lăsai mesele peste noapte afară fără să fie legate cu un lanț masiv, erau furate și nu le mai vedeai niciodată! Și priviți, aici toate localurile o fac!
Asta nu are cum să fie adevărat! Au un McDonalds ”drive thru”, dar e unul pentru picioarele tale! Doar te duci la geamul ăsta și faci comanda, nici măcar nu ai nevoie de o mașină ca să faci asta!
Și pe asta chiar n-o s-o credeți! Nu numai că-și lasă mesele și scaunele afară, peste noapte, nesupravegheate, dar lasă chiar și un pian! E un pian adevărat! Nu e asigurat cu un lanț sau nimic altceva! Cred că valorează zeci de mii în bani românești. De ce nu-l fură nimeni?
Poate de vină e mentalitatea mea, tipică New York-ului, dar, acolo cineva l-ar fi furat la doar un minut după ce-ar fi fost lăsat fără supraveghere.
O să spun asta: trebuie să începem să venim în România!”, spune turistul american, în clipul video postat pe X, cu titlul – ”Bro learning US is actually just a 3rd world country playing dress up” (”Frate, am învățat că SUA sunt doar o țară din lumea a treia, disimulată” – N.R.).
Reacția conaționalilor săi nu s-a lăsat prea mult așteptată, care au apreciat în comentariile lor siguranța vieții din România, în antiteză cu ceea ce se petrece în multe dintre cartierele orașelor americane, acest aspect fiind și un important capitol de dezbatere publică abordat în campania electorală de cei doi candidați la președinție, Donald Trump și Kamala Harris.
Vezi această postare pe Instagram
Acelaşi turist american a rămas surprins când a vizitat parcul Cișmigiu. Străinii s-au îndrăgostit de România în ultimul an, motiv pentru care tot mai mulți curioși vin să deguste preparatele noastre tradiționale și să viziteze cele mai frumoase zone.
Străinul nu este la prima vizită, ci la a patra vizită în România. De data aceasta, Parcul Cișmigiu a fost pe lista acestuia cu locurile dorite pentru a le vizita.
Ce l-a surprins pe acesta au fost băncile și scaunele vechi, aranjate în parc. Acesta este la a patra vizită în țară și a fost impresionat de sutele de scaune vechi, aranjate în parc.
„Este șapte dimineața și mă aflu într-un parc din capitala României. Acesta este cel mai ciudat lucru pe care l-am văzut în viața mea într-un parc obișnuit. De ce sunt în jur de o mie de scaune unul lângă altul? Iar acest lucru nu este doar într-o porțiune a parcului, ci în tot parcul. Un aspect și mai neobișnuit este că românii au decis să pună doar două bănci între toate acele scaune.
Știți ce, chiar îmi place ideea. Poate s-au gândit că vor veni mai mulți oameni dacă vor pune mai multe scaune pe care să poți sta să admiri priveliștea. Ar fi putut să transforme câteva dintre scaune totuși în bănci, ar fi fost mai normal” , a spus turistul american în clipul său viral.
Postarea a atras imediat atenția comunității românești de pe TikTok, care a recunoscut rapid Parcul Cișmigiu și a oferit explicații privind prezența neobișnuită a scaunelor.
Americanii din generaţia Z se bazează tot mai mult pe sprijin financiar din partea părinților
Un utilizator i-a explicat americanului că Parcul Cișmigiu devine foarte aglomerat în weekenduri, motiv pentru care există un număr atât de mare de scaune pentru a primi cât mai mulți vizitatori, potrivit ȘtiriDiaspora.ro.
Altă persoană a subliniat importanța istorică a acestor scaune, menționând că grădina parcului are o vechime de aproape 200 de ani și că scaunele vechi sunt un fel de monumente istorice, fiind aduse din Franța în urmă cu aproape 150 de ani.
Parcul Cișmigiu, cunoscut pentru frumusețea și atmosfera sa liniștită, rămâne unul dintre cele mai apreciate spații verzi din Capitală, atrăgând atât localnici, cât și turiști din toată lumea.
Reacția turistului american și explicațiile primite au adus un nou val de atenție asupra acestui loc emblematic, evidențiind combinația sa unică de istorie și utilitate publică.
Astfel, cel puțin uneori, românii mai pot vedea pe platforma de divertisment și lucruri interesante.
Cu o tradiție de peste 130 de ani, Salamul de Sibiu continuă să fie unul dintre alimentele preferate de români și europeni. Anual, se consumă aproximativ 3.000 de tone din acest produs, atât în țară, cât și în diaspora. În SUA, prețul salamului de Sibiu ajunge la 42 de dolari pe kilogram (aproximativ 194 de lei), în timp ce în România, prețurile variază între 10 și 22 de dolari pe kilogram.
Istoria Salamului de Sibiu
Inițial cunoscut sub denumirea de „salam de iarnă”, Salamul de Sibiu este primul produs românesc din carne care a obținut Indicație Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene. Acest produs a fost atestat încă din 1895, fiind produs de sași într-o mică fabrică din Mediaș. Denumirea sa originală reflecta perioada de producție, care era limitată la sezonul rece, din octombrie până în aprilie. În timp, numele a fost schimbat pentru a marca zona de proveniență, devenind astfel „salamul de Sibiu”.
Salamul de Sibiu Agricola IGP este primul aliment românesc de origine animală exportat pe piața americană după o pauză de mai multe decenii. Procesul de export a fost inițiat în 2014 și a implicat numeroase controale și verificări pentru a asigura respectarea normelor de siguranță alimentară. În 2021, Departamentul de Agricultură al SUA a vizitat fabrica pentru a verifica conformitatea cu standardele stricte impuse.
După trecerea cu succes a acestor controale, Salamul de Sibiu a ajuns să fie disponibil în marile magazine din SUA, oferind astfel consumatorilor americani și nu numai o experiență autentic românească. Acest succes consolidează prestigiul gastronomic românesc pe plan internațional.
Originea paradoxală a Salamului de Sibiu
Un fapt mai puțin cunoscut este că Salamul de Sibiu nu își are originile în Sibiu, ci în Sinaia. În 1885, un pietrar italian, Filippo Dozzi, s-a stabilit la cariera de piatră de la Piatra Arsă și a început fabricarea unui salam crud-uscat, cu termen lung de maturare, pe care l-a denumit inițial „salam de iarnă”.
Compoziția și procesul de producție
Salamul de Sibiu se remarcă prin faptul că nu conține potențiatori de gust, acidifianți, coloranți, adaosuri proteice sau orice alt ingredient care poate înlocui carnea și sarea de mare. Pasta de carne este umplută în membrane colagenice sau naturale de cal, iar afumarea se face cu lemn de esență tare, precum fagul sau stejarul. Procesul de maturare durează între 45 și 120 de zile și implică utilizarea culturilor de mucegai nobil, Penicillium nalgiovensis, sau a unui amestec de diferite tipuri de Penicillium.