Academicianul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe, trage un semnal de alarmă: deficitul bugetar cu care se confruntă economia este o vulnerabilitate majoră, de care statul român nu va scăpa curând, informează ziare.com. Din punctul lui de vedere, țara trebuie să renunțe la facilități, dar și la portițele de optimizare fiscală.
Daniel Dăianu este de părere că ANAF trebuie să înceapă să colecteze mai bine. Fostul ministru de Finanțe relatează că Guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar care se îndreaptă către 7% din PIB în acest an. Academicianul spune că deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră.
Te-ar putea interesa și următorul subiect: Banca Mondială avertizează. Economia României va fi afectată de creșterea impozitelor. „Creșterea economică a încetinit”
„Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit. În anii următori, România va ieşi în relief iar prin deficitul bugetar dacă nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pieţele vor reacţiona, posibil nervos, bonitatea financiară va fi lovită. De aceea, Guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar ce se îndreaptă către 7% din PIB în acest an.
Dacă s-ar obţine un deficit semnificativ mai jos în 2023 faţă de 2022 (când a fost de 6,2,% din PIB în metodologie europeană, ESA), chiar dacă sensibil peste 4,4% din PIB (ţintă devenită nerealistă acum), este de prezumat că pieţele nu vor reacţiona în mod nervos. Această mai ales dacă se va percepe că tendinţa deficitului se modifică prin măsuri de corecţie, că deficitul va continuă să scadă în 2024”, a scris Daniel Dăianu în materialul intitulat „Datorii publice şi sustenabilitate”.
El este de părere că statul român trebuie să elimine elementele care fac regimul fiscal din România să fie unul agresiv. Dăianu consideră că România trebuie să renunțe la facilități și la portițele de optimizare fiscală.
„Trebuie să fie eficientizate cheltuieli, iar asistenţa socială să fie cât mai ţintită (nu acordată indiferent de veniturile gospodăriilor). Recomandări făcute de Comisia Europeană (unele prevăzute în PNRR), Banca Mondială, FMI, Consiliul Fiscal, economişti autohtoni, oferă căi de urmat.
Nu este simplu, întrucât modificări în regimul fiscal afectează venituri ale unor categorii de oameni în mod inerent şi există opoziţie zgomotoasă. Dar se cuvine să vedem Pădurea de copaci, interesele societăţii în ansamblu. Magie nu există!
Pentru a reduce finanţarea externă împovărătoare trebuie să reducem subvenţii interne necuvenite, tratamente fiscale preferenţiale”, precizează acesta.
Daniel Dăianu precizează că este esențial ca România să nu ajungă într-o situație limită. Concret, statul român trebuie să evite să ajungă în ipostaza în care obținerea de finanțare externă este condiționată de luarea unor măsuri extrem de dureroase. Economistul arată că problema deficitului bugetar structural și lipsa spațiului fiscal au fost ignorate mulți ani, iar măsurile au fost amânate.
„Este bine să se explice necesitatea unui program de corecţie nu invocând în principal pierderea de bani din PNRR. Temeiul de baza este că nu pot fi perpetuate deficite bugetare de 6-7% din PIB, că o corecţie acceptabilă a deficitului implică un regim fiscal mai echitabil. Aşa ceva trebuie spus clar”, precizează el.
Citește și despre: Anunțul momentului! Inflația va scădea într-un ritm accelerat în lunile următoare. Previziunile unui înalt oficial BCE: „Putem dezumfla economia fără o recesiune”