- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Unde dispar toți banii?! Veniturile bugetarilor din administrațiile locale înghit o treime din bugetul național!

25 Oct, 18:52 • Bugiu ⁠Ana Maria
Deși administrațiile locale primesc sume considerabile, se plâng constant că nu au bani suficienți. Veniturile totale ale acestora au ajuns la 146 miliarde lei în 2023, însă cheltuielile anuale acoperă o treime din bugetul general consolidat, subliniind o gestionare problematica a fondurilor.
Unde dispar toți banii?! Veniturile bugetarilor din administrațiile locale înghit o treime din bugetul național!

În ciuda primirii unor sume considerabile de la bugetul local, administrațiile publice locale din România continuă să se plângă de lipsa fondurilor necesare. În 2023, veniturile totale ale administrației locale au atins 146 miliarde lei, ceea ce reprezintă o treime din bugetul general consolidat, conform unei analize realizate de Tud Group, care a inclus toate cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Din această sumă, 74 miliarde lei provin din venituri proprii, precum taxe locale și cote din impozitele naționale, cum ar fi impozitul pe venit, potrivit știripesurse.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Comisia Europeană a aprobat o nouă schemă de ajutor pentru români. Banii ajung la MADR

foto: bani

Unde dispar toți banii. Veniturile bugetarilor din administrațiile locale înghit o treime din bugetul național!

Veniturile administrațiilor locale au crescut semnificativ de la 37,7 miliarde lei în 2016, ajungând la 146 miliarde lei în 2023. Deși veniturile proprii au crescut, este important de menționat că aceste venituri sunt în mare parte compuse din cotele de impozit pe venitul persoanelor fizice și juridice care își desfășoară activitatea în localitățile respective.

Cotele din impozite reprezentau aproximativ 60% din veniturile proprii în 2023, dar pentru anul 2024 se preconizează o scădere cu circa 25% a acestor venituri, deoarece unele cote au fost redirecționate către bugetul central.

„Veniturile totale financiare au crescut de la 37,7 miliarde în 2016 şi s-au dublat. Am ajuns la 73 de miliarde în momentul de faţă ca venituri proprii.

Totalul conţine toate sursele de intrare într-un buget, adică atât partea de cote, cât şi partea de impozit, taxe, sumele care vin din TVA şi subvenţiile. În 2016 am avut 74 de miliarde de lei la nivel general şi acum am ajuns la 145 de miliarde”, a arătat Mihai Tudorancea, managing director, Tud Group, compa­nie de consultanţă financiară, la emisiunea ZF Live.

Cheltuielile locale sunt, în general, echivalente cu veniturile totale, iar administrațiile locale se bazează și pe fonduri de la bugetul de stat prin diverse programe, cum ar fi programul Anghel Saligny.

„Veniturile proprii sunt din terenuri, maşini, terenurile firmelor care sunt în respectiva zonă. Şi mai ales partea cea mai importantă sunt cotele pe impozitul pe venit. Este foarte important să avem o înţelegere clară despre ce înseamnă aceste cote. Ele sunt definite în legea de bază, Legea 273 a Finanţelor Publice Locale, care defineşte venitul propriu ca fiind format din cote, impozite şi taxe”.

Mihai Tudorancea, directorul Tud Group, sugerează că o reorganizare teritorială ar putea fi benefică pentru optimizarea cheltuielilor administrative. În prezent, numărul mare de UAT-uri contribuie la un aparat bugetar extins și la cheltuieli administrative crescute.

„În momentul în care o parte din aceste cote au fost redirecţionate, estimarea noastră este că veniturile proprii ale UAT-urilor au scăzut cu aproximativ 25% în acest an şi vom vedea că aceste cote sunt mult mai mici.

Când îţi faci un buget, stabileşti priorităţi şi niveluri pe baza veniturilor disponibile şi obiectivele pe care trebuie să le atingi. În momentul în care stabileşti obiectivele, iniţiezi licitaţii şi lucrări planificate. Oamenii s-au trezit în ianuarie că veniturile nu mai sunt aceleaşi”.

Veniturile proprii ale administrațiilor locale sunt completate de fonduri de la bugetul de stat prin diverse programe, cum ar fi Anghel Saligny, gestionat de Ministerul Dezvoltării.

Mihai Tudorancea sugerează că o reorganizare teritorială, care să reducă numărul unităților administrativ-teritoriale, ar putea fi benefică, deoarece ar diminua aparatul bugetar și cheltuielile administrative, fără a afecta semnificativ veniturile.

„În contextul actualei perioade politice active, o reorganizare şi o reaşezare ar fi foarte utile. Avem 3.228 de UAT-uri. Dacă facem această reorganizare, o comună poate conţine două sau trei sate. Dacă vorbim de reorganizare, asta ar putea însemna că acea comună va deveni un ansamblu de comune cu o altă dimensiune şi cu un aparat administrativ mult mai mic şi diferit”.

Te-ar mai putea interesa și: Pensii noiembrie 2024. Când ajung banii la români. Sunt anunțate întârzieri