Marcel Ciolacu a vorbit oficial despre situația economică a României. Declarațiile au fost făcute vineri, la Oradea, la scurt timp după ce analiștii Fitch au avertizat că România riscă să piardă ratingul „recomandat pentru investiții”, dacă nu își limitează deficitul bugetar, cel mai mare din UE.
Premierul Ciolacu susține însă că rectificarea bugetară din acest an este una destul de pozitivă. Mai mult, Marcel Ciolacu a anunțat că deficitul bugetar este unul „sustenabil”, având în vedere că 84% din acesta se duce în zona de investiții.
„Este pozitivă și pe venituri, plus că se crește deficitul. E normal că este un surplus. (…) Deficitul bugetar la 6.9% sustenabil, ținând cont că 84% din deficit merge în zona de investiții. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții. La fel a făcut și Germania, și Italia, și Franța. Nu a fost un capăt de țară. (…) În schimb, când a fost un filosof prim-ministru și am avut 9,2 deficit investițiile erau undeva la 1,75%. Vă dați seama cât era pe consum? Acum marja de consum este foarte limitată și asta este important să menținem”, a spus premierul.
Ai putea citi și: Se schimbă legea pentru românii cu dizabilități. Marcel Ciolacu: „În luna noiembrie noile reglementări să fie adoptate”
Adrian Câciu a prezentat, vineri, într-o postare pe Facebook, date despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani.
„În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional”, a arătat el.
Potrivit ministrului, România face acelaşi lucru în perioada 2023-2027.
El a exemplificat arătând că Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani.
„UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemaca şi Suedia de câte 2 ori”, a continuat Câciu.
„România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional. Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investiţiilor realizate”, a subliniat Câciu.
Citește azi și:ROBOR 20 septembrie. BNR anunță ce se schimbă privind ratele românilor