Salariile ar putea fi mai mari! Comisia Europeană a îmbunătăţit în prima zi a acestei săptămâni estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor. Prin aceste estimări, comisia a menţinut proiecţia privind inflaţia pentru 2023, conform previziunilor economice de primăvară. Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile.
În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024. Atunci când vine vorba despre inflație, actualele estimări indică un nivel de 9,7% în 2023 şi la 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflaţie de 9,7% anul acesta şi de 5,5% anul viitor.
„Creşterea economiei ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a înăspririi condiţiilor de finanţare şi a creşterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele preţurilor de consum va rămâne peste ţinta de inflaţie în 2023 – 2024”, previzionează Executivul comunitar.
Ai mai putea citi: ROBOR a scăzut! Vești excelente pentru românii cu rate la bancă
Indicele armonizat al preţurilor de consum a atins nivelul de vârf în noiembrie şi apoi a scăzut până la 12,2% în martie, în urma reducerii preţurilor energiei. Datorită schemei de plafonare a preţului energiei, nu sunt aşteptate schimbări majore ale acestei componente. Totuşi, inflaţia de bază a continuat să crească, în urma majorărilor de preţuri la alimentele procesate şi servicii.
„Deficitul bugetar ar urma să scadă la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% din PIB în 2022. Creşterea robustă a PIB-ului nominal şi taxele ridicate din energie ar urma să majoreze veniturile guvernamentale în 2023. Cheltuielile ar urma să crească mai puţin decât PIB-ul nominal, determinate de o moderare a salariilor în sectorul public. Investiţiile publice ca procent din PIB ar urma să crească, reflectând ţintele interne bugetare ambiţioase şi intrările masive de fonduri europene.
Plăţile suplimentare către pensionari, amendarea Codului Fiscal, schema de compensare a preţului energiei, şi legislaţia anunţată pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt luate în calcul la realizarea acestor previziuni, informează Comisia Europeană. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic în previziunile de primăvară ale Executivului comunitar sunt estimate la 0,3% din PIB în 2023, faţă de 0,4% din PIB în 2022”, mai anunță Comisia Europeană.
Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, în urma scăderii ponderii în PIB a cheltuielilor. De asemenea, creşterea cheltuielilor de capital ar urma să încetinească.
Ai mai putea citi: Este oficial! Ministrul de Finanțe anunță cum se va face cumulul pensiei cu salariul! „Instituțiile de stat au început să înțeleagă mai bine rolul”