Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 6,2%, dar au crescut importurile. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).
Potrivit datelor de la INS, în primele opt luni ale anului România a importat 5,6 milioane de tone de petrol din care 1,9 milioane de tone au venit din Rusia. În mod normal, într-un an, necesarul de consum al României este de circa 10-11 milioane de tone de petrol, din care numai o treime este extras intern. Principala sursă de import a României este Kazahstanul. Faţă de anul 2021, aceeaşi perioadă, cantităţile de petrol aduse din Rusia au fost cu 46% mai mari. Ca valoare însă, importurile de petrol din Rusia s-au dublat, până la 1,2 miliarde de euro de la 522 de milioane de euro în primele opt luni ale anului trecut, scrie descopera.ro.
Din 5 decembrie 2022, petrolul rusesc nu mai poate intra în România, iar din februarie, anul viitor, nici produsele petroliere ruseşti nu mai pot intra pe piaţa locală ca urmare a pachetului de sancţiuni implementat de UE împotriva Rusiei în urma declanşării războiului din Ucraina, singura excepţie fiind cantităţile transportate prin conducte. Mai departe, la începutul lunii decembrie, ţările G7 şi Australia, aliniate cu Uniunea Europeană, au stabilit un prag de 60 de dolari pe baril pe importurile de ţiţei pe cale maritimă din Rusia, pentru ţările care cumpără în continuare ţiţei rusesc.