Via Transilvanica pornește din nordul României, de la Putna, și se încheie în sud, la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării.
Traseul traversează trei regiuni istorice: Bucovina, Transilvania și Banatul, oferind posibilitatea de a descoperi tradițiile și obiceiurile locale, de a interacționa cu oamenii din sate și de a aprecia frumusețea naturală a țării.
„Supranumit drumul care uneşte pentru focusul său asupra comunităţilor, proiectul îi duce pe călători prin sate tradiţionale care trăiesc din lucratul pământului. Vizitatorii pot rezerva o cameră într-un hotel sau han sau pot căuta cazare în casele şi parohiile localnicilor, unde mesele gătite în casă sunt servite cu produse de la gospodărie”, se arată în revista Time, care, de altfel, a inclus Via Transilvanica în topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume, scrie Ziarul Financiar.
Traseul este semnalizat cu ajutorul unor marcaje vopsite și stâlpi indicatori, care ghidează turiștii de-a lungul întregului drum. La fiecare kilometru, drumeții întâlnesc borne din andezit sculptate, ce formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume.
În paralel cu marcajele fizice, există și o componentă digitală. Aplicații mobile și hărți GPS sunt disponibile pentru a ajuta turiștii să se orienteze mai ușor pe traseu, dar şi să identifice locuri de cazare.
În topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume au mai fost incluse destinaţii din ţări precum Indonezia, Portugalia, Australia, Italia, SUA, Mexic, Thailanda, Franţa, Austria, Spania, Anglia.
Fondatorii asociaţiei Tășuleasa Social, asociaţie căreia i se datorează traseul Via Transilvanica, au fost inspiraţi în crearea acestui traseu de Camino de Santiago din Spania și Appalachian Trail din SUA.
Multe secțiuni ale Via Transilvanica urmează vechi drumuri comerciale și rute de pelerinaj. Aceste drumuri au fost folosite de secole și au conectat diverse regiuni culturale și economice ale României.
De-a lungul traseului, se organizează festivaluri de muzică, expoziții de artă și târguri de meșteșuguri tradiționale.
Finanțarea pentru Via Transilvanica a venit din mai multe surse precum donații individuale, sponsorizări din partea marilor companii, fonduri europene și granturi de la organizații non-guvernamentale.