Tot mai mulți tineri renunță la studii superioare. Un studiu arată că aproape 30% dintre tinerii din Generaţia Z, din țara noastră, nu vor să urmeze cursurile unei facultăți, informează Mediafax. Fără studii superioare, 20% dintre ei vor să devină antreprenori deși nu sunt în stare să interacţioneze în afara spaţiului virtual.
Studiul recent a mai arătat că mulți din Generația Z devin incapabili să poarte o conversație, fiind inadaptați în societatea actuală, și preferă să interacţioneze pe reţele sociale.
Crescuţi, în mare măsură, în era digitală, acești tineri nu fac față monotoniei și au toleranţă scăzută faţă de frustrare.
Angi Ionescu, fondatoarea Clinicii The Mind, susține că tinerii trebuie să fie înzestraţi cu diverse competenţe precum adaptabilitatea, rezilienţa şi capacitatea de a face faţă situaţiilor neprevăzute, arată sursa citată.
Potrivit ei, părinții ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor. Un lucru foarte important pentru a deveni adulți adaptați și de succes. Angi Ionescu trage un semnal de alarmă și avertizează asupra tendinţei de victimizare excesivă a acestor tineri.
Generaţia Z a avut tehnologie încă de la naştere, iar cei care au folosit-o fără măsură pot resimți acum efectele.
Potrivit specialiștilor, tehnologia ar putea să amplifice sentimentele de inadecvare şi nevoia de validare iar asta alimentează anxietatea şi depresia.
În ultimii ani a crescut rata de angajare a proaspeților absolvenți, însă România nu excelează la acest capitol. Țara noastră este în top 3 țări din UE cu cei mai mulți tineri șomeri.
În țara noastră sunt mulți tineri fără loc de muncă. În 2023, 83,5% dintre proaspeții absolvenți din Uniunea Europeană erau angajați, marcând o creștere de 1,1 puncte procentuale față de 2022 (82,4%), arată datele Eurostat.
Cea mai mare rată de angajare a tinerilor absolvenți o are Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi anul trecut. Malta este urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). Potrivit datelor Eurostat, cele mai scăzute rate de ocupare au fost înregistrate în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) și România (74,8%).