Lazescu: TVR e pe pierdere de cinci ani si traieste din credite

Despre toate acestea, DailyBusiness.ro a stat de vorba cu Alexandru Lazescu (foto), presedintele TVR, care la 1 iulie 2010, cand a preluat conducerea televiziunii publice, a gasit o institutie cu un deficit de 48 de milioane de lei, inregistrat la sfarsitul lui 2009.

DailyBusiness.ro: Stim ca Raportul de activitate al TVR va fi prezentat Parlamentului, in aprilie. Din datele pe care le detineti pana acum, Televiziunea Romana a stat mai bine la capitolul financiar in 2010, fata de 2009, cand a inregistrat o pierdere de 48 de milioane de lei?
Alexandru Lazescu: Nu. Televiziunea Romana nu sta mai bine financiar fata de alti ani. Televiziunea in ultimii cinci ani a fost in pierdere. A existat o permanenta pierdere, care desigur s-a acumulat. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa faci in continuare programe, sa incerci sa asezi lucrurile. Evident ca a fost o pierdere si in 2010. Sunt mai multe categorii de motive, ele au fost constante in ultimii ani.

DB: In aceste conditii, cum a reusit totusi Televiziunea Romana sa-si acopere deficitul de finantare si din ce surse?
AL: Nu exista miracole. Exista insa o diferenta intre ceea ce priveste deficitul contabil si cash-ul. In momentul in care ai pierderi, ce solutii poti sa ai? Ori te imprumuti undeva, prin linii de credit, de regula, ori reesalonezi datoriile la furnizori, incercari clasice. Televiziunea Romana are deschise linii de credit la diferite banci, nu doar la o singura banca. Nu are importanta la care dintre banci. Sunt niste instrumente normale de lucru. Liniile de credit pot acoperi si un deficit, pot acoperi si un deficit de cash, dar le poti folosi si atunci cand esti in castig. Si asta pentru ca poti sa ai discrepante intre momentul in care trebuie sa faci plata si cel in care incasezi. Sunt industrii cu cicluri lungi, de exemplu chiar in cazul media, ciclul de incasare al banilor din publicitate, este unul lung. Noi discutam de 50-60 de zile si consideram deja ca e bine, dar perioada urca la 90-100 de zile, in publicitate. Ai nevoie de bani pentru plati, pe care trebuie sa le faci, chiar daca tu, contabil te asezi pe plus, e posibil sa ai probleme.

DB: Stim ca o buna parte a veniturilor care intra in Televiziunea Romana provin de la bugetul de stat. Cum se impaca aceasta sursa de finantare, cu interesele Puterii?
AL:Cea mai mare parte a veniturilor televiziunii publice provine din taxa TV. Cam mai toate televiziunile din Europa au doua tipuri de finatare. Asta inseamna ca exista un cadru legal, care stipuleaza o suma de bani pe care o familie o da pentru serviciile publice de radio si televiziune. Si cam toate tarile din Uniunea Europeana au aceasta obligatie. E important de spus, apropo de voci si de alte initiative, Romania si-a asumat prin Tratatul de la Amsterdam, obligatia formala, ca stat membru al UE, sa sprijine sistemul dual in audiovizual public-privat.

Finantarea si legatura directa cu statul

Asta inseamna ca fie ai astfel de mecanism, cu taxa audiovizuala, ca in cazul nostru, care este incasata de companiile de electricitate, fie ca in cazul BBC-ului, ai o taxa de solidaritate, mai degraba in regim de impozit. Si atunci chiar ai o legatura directa cu statul, in momentul in care institutia primeste cea mai mare parte din bani direct de la buget pentru functionare. Si atunci sigur, daca esti finantat de la buget, ai intr-adevar regimul unei institutii de stat, a unor regii. Atunci nu mai esti televiziune publica, esti televiziune de stat. In cazul in care iei aceasta taxa de la cetateni, ca in cazul nostru, practic statul nu intervine.

DB: Revenind la alocatia bugetara, cat a fost ea anul trecut?
AL: Exista si o alocatie bugetara, care este substantiala, dar 98% din ea merge, de fapt, la Radiocomunicatii, la Societatea Nationala de Radiodifuziune, pentru reteaua de transmitatoare. La noi vin banii si pleaca mai departe, trec prin contul nostru, dar de fapt, se duc mai departe la servicii. Din punct de vedere formal, pentru ca altfel s-ar fi putut duce direct de la Bugetul de Stat, la Societatea Nationala de Radio. Dar din punct de vedere formal, trebuie facute lucrurile in acest fel. Realitatea este ca televiziunea nu foloseste foarte mult din acesti bani, spre deosebire de Radio. Pentru ca in Radio, nu exista alta cale, el emite prin transmitatoare, are multe frecvente, care da un avantaj strategic fata de difuzorii privati.

Insa in cazul televiziunii, daca 90% din familiile din Romania preiau semnalul prin cablu sau prin satelit, si doar 6% iau semnalul prin antena, practic, Televiziunea Romana nu are un avantaj strategic din aceasta perspectica. In comparati cu alte tari, Cehia, de exemplu, mult mai multi oameni vizioneaza programe de televiziune receptionandu-le prin antena.

37 de milioane de euro de buget, pentru TVR

Suma de la buget este undeva la 37 de milioane de euro pe an, in cazul nostru, iar in total, radio si televiziune au cam 80 de milioane de euro pe an pentru costuri de transmisiune. Dar repet, banii astia nu intra la noi. Ei vin la noi, dar se duc mai departe, catre ei.

DB: Credeti ca in aceste conditii, se asteapta un anumit tip de comportament din partea Televiziunii Publice fata de politicienii Puterii? Va intreb in contextul in care premierul Emil Boc i-a spus unui moderator TVR, referitor la o intrebare adresata de acesta, ca a avut impresia ca jurnalistul este de la Realitatea sau Antena 3.
AL: In general, asa cum este facuta legea de functionare a televiziunii publice, ofera niste parghii foarte solide pentru a limita independenta televiziunii sau radioului public. Deci exista parghii evidente care creeaza premizele. Parghia cea mai importanta o reprezinta raporturile de activitate. Conform actualei legislatii, daca raportul de activitate este respins de Parlament, Consiliul de Administratie este demis. Deci, practic, fie daca se schimba puterea politica. Ganditi-va ca din ultimele trei consilii de administratie, nici unul nu a terminat in picioare, nu si-a terminat mandatul de patru ani in televiziunea publica. La radio, nu s-a intamplat asa, pentru ca la televiziune este mult mai in vizor, mai observata si mai vizata de retorica si actiunea politica.

DB: Deci, daca in urma unei motiuni de cenzura, Guvernul Boc cadea, conducerea televiziunii era schimbata automat.
AL: Nu era schimbata automat, dar in momentul in care se schimba puterea politica, atunci cand exista o alta majoritate, ea poate fara probleme sa respinga raportul de activitate, si atunci schimbi consiliul de administratie. Nu trebuie sa existe motive reale, pur si simplu poti sa il schimbi. Capacitatea de actiune a politicului in aceste institutii este, din punct de vedere formal, destul de ridicata. Asta este una din problemele reale pe car ele are legislatia in domeniu, dar mai sunt si altele. De exemplu, nu exista limitare a numarului de salariati. Prin lege, doi membrii ai consiliului de administratie sunt salariati.

DB: Jurnalistii care lucreaza in TVR sunt constienti de faptul ca au un anumit statut vizavi de aceasta situatie, fata de cei care lucreaza intr-o televiziune comerciala?
AL: Foarte onest va spun ca, exista de departe cea mai mare libertate de miscare si profesionala in Televiziunea Romana, decat in cea mai mare parte a televiziunilor private. In ciuda presiunilor de care vorbeam mai devreme. Presiunile, depinde ce faci cu ele, cum te comporti tu. Si asta pentru ca exista un statut al jurnalistului, un cadru profesional mult mai bine pus la punct decat in zona privata, astfel incat capacitatea patronatului sau a celor care depind de patronat, care iti impun o anumita linie, este destul de ingradita. Pare usor ca ma contrazic cumva, dar eu am spus de cadrul institutional in care exista premisele reale ca sa ai aceste ingerinte politice. Acum, fiecare se comporta dupa cata responsabilitate are, cat pret pui pe standardele etice. Exista un statul in TVR, exista o comisie de etica. Intr-o institutie precum TVR este semnificativ mai greu sa faci presiuni pe un jurnalist sa faca ceva, daca el nu vrea sa faca.
[quote=Alexandru Lazescu]Daca vom compara si ne vom uita la ce se intampla aici, cu ce se intampla intr-o buna parte din presa privata, nationala si locala, unde sunt date peste cap orice standarde, aici e raiul pe pamant [/quote]
DB: Ce ati schimba in TVR?
AL: Sunt cateva lucruri mari care ar trebui facute. Mi se pare firecsc sa incerc sa le fac. Ele sunt cateva elemente importante. Primul element obligatoriu este stabilizarea financiara a institutiei. Trecerea pe profit in cazul nostru nu este numai o chestiune de vointa interna, tine de un cadru, pentru care trebuie sa faci niste demersuri. Evident, oricine isi doreste sa aiba profit, nu atat in sine, cat sa ai resurse incat sa te poti dezvolta pentru ca problema nu este doar sa acoperi costurile, ci si sa faci investitii, in tehnologie. Al doilea element este regandirea unor fluxuri in organizatie si al structurilor de baza, lucru pe care l-am si facut pana la sfarsitul anului trecut.

TVR, reorganizat de Lazescu

Am venit cu elemente noi. De exemplu, am reinfiintat TVR Cinema, am facut structuri de management financiar si de urmarire a bugetelor de productie, am readus redactiile in televiziunea publica care fusesera desfiintate si reinglobate in niste departamente prea mari care functionau ineficient si din punct de vedere al costurilor, si din punct de vedere editorial. Al treilea lucru este partea care se vede pe sticla, identitatea canalelor, calitatea emisiunilor, audientelor, toate acestea sunt tinte pentru noi pe care trebuie sa le atingem. Un alt lucru pentru oricine conduce o institutie sau alta, mai ales una mare cum este TVR, este vorba de atitudinea generala din institutite. Capacitatea de a face institutia sa se reconecteze la peisajul media, sa urmareasca evolutia, sa faci ca oamenii sa-si doreasca sa lanseze proiecte. Toate lucrurile astea care reprezinta niste deziderate, privite din partea cealalta erau probleme cand am venit aici.

Cititi maine, in DailyBusiness.ro, cat castiga TVR din publicitate