Filmul Nymphomaniac II a fost interzis in cinematografe. Postului Taraf TV nu i se mai prelungeste licenta. Doua spoturi publicitare care promovau brandurile Cosmote si Savoria au fost oprite de la difuzare, iar cotidianul local Telegrama din Ploiesti a fost interzis de la distributie dupa ce l-a criticat pe primar.
Ioana Avadani, director executiv al Centrului Roman pentru Jurnalism Independent (CJI), a declarat pentru DailyBusiness.ro ca Romania nu este foarte diferita de ceea ce se intampla in restul Europei, din punctul de vedere al mecanismelor care controleaza produsele mass-media, in special in audiovizual.
Puterea acestor mecansime si gradul in care interfereaza cu piata depind insa de la tara la tara, in functie de cat de consolidate sunt reflexele democratice si cat de permisiva este societatea.
“Personal, cred ca uneori, in Romania asistam la reactii exagerate si prost calibrate. In aceeasi saptamana, CNA nu reuseste sa ia o decizie in cazul unor brutale atacuri la persoana difuzate de o televiziune extrem de populara, dar reactioneaza strict la un spot publicitar la paine. Programele audiovizuale exceleaza in vulgaritate si castiga audienta tocmai datorita acestei vulgaritati, careia i se zice ‘interes public’, dar interzicem un film artistic cu note sexuale”, este de parere reprezentanta CJI.
[img=4610]Ioana Avadani (CJI)[/img] Pe de alta parte, Ioana Avadani a atentionat ca trebuie facuta distinctia intre masurile prevazute de lege, cum ar fi cererea de modificare a unor spoturi, si cele abuzive, precum rezilierea unui contract valabil, la presiunea unor factori politici sau a unor concurenti de pe piata.
“Atat timp cat interdictiile de publicare/difuzare se mentin in limitele legii si ale moderatiei, ele sunt legitime si binevenite. Ele devin amenintari la libertatea de exprimare atunci cand decizia este luata pe alte criterii decat interesul protejarii reale a uner drepturi sau cand protectia ‘oferita’ depaseste cu mult gravitatea eventualei amenintari la adresa respectivelor drepturi”, a afirmat directorul CJI.
Aceasta a adaugat insa ca masurile abuzive nu au nicio justificare, iar ele trebuie sa fie sanctionate dur si prompt, in acest sens fiind necesara o reactie puternica a celor ce se considera vatamati in drepturile lor, si o functionare corecta si dreapta a justitiei.
Propunere: Liber la suprimarea publicatiilor
Dincolo de aceste cazuri, Ioana Avadani a tras un semnal de alarma fata de recomandarea Consiliului legislativ, retinuta spre dezbatere de Comisia pentru revizuirea Constitutiei, potrivit careia ar trebui sa se renunte la interdictia de a suprima publicatii.
Avadani ne-a explicat cum Consiliul legislativ a sugerat Comisiei sa elimine din textul Constitutiei articolul care prevede ca „nicio publicatie nu poate fi suprimata”.
“Aceasta interdictie dateaza din 1866, de la prima Constitutie romaneasca. Ea a fost eliminata in 1938, in timpul dictaturii regale si in timpul regimului comunist. Romania ar marca un regres pronuntat, dureros si regretabil daca, in 2014, ar adopta modificari constitutionale specifice regimurilor totalitare. Daca aceasta propunere este adoptata, putem sa vorbim fara echivoc despre o panta descendenta spre cenzura institutionalizata”, a semnalat reprezentanta CJI.
Interdictiile, mai paguboase decat pierderea banilor
Ioana Giulia Dobre, membru al Asociatiei Criticilor de Film si fost marketing manager la Independenta Film ‘97, a estimat pentru DailyBusiness.ro ca pretul cu care Nymphomaniac Vol. II a fost adus in Romania este de vreo 8.000 de euro, pentru un numar de 4-5 copii.
In opinia criticului de fiml, suma este relativ scazuta, avand in vedere ca pentru un film de succes, precum “Lupul de pe Wall Street”, distribuitorii platesc in jur de 2.000-3.500 de euro pe o copie, iar in cinematografele din Romania au circulat in jur de sase copii ale filmului.
In plus, exista voci care sustin ca interdictia nu este decat o strategie de marketing pentru atragerea spectatorilor.
“Un film mediocru, care are nevoie de scandal”
De aceeasi parere este si prezentatorul TVR, Claudiu Lucaci. Acesta a scris pe pagina lui de Facebook ca Nymphomaniac Vol. II este “un film mediocru care avea nevoie de acest scandal ca sa scoata profit”.
Dincolo de valoarea lui artistica sau piederile financiare, interdictia productiei cinematografice a adus Romania in atentia presei internationale.
[img=4612]film interzis[/img] Agence France-Presse (AFP), The New York Times si Huffington Post au prezentat, in editiile online, decizia Comisiei de clasificare a filmelor a Centrului National al Cinematografiei (CNC) de a interzice partea a doua a productiei lui Lars von Trier, in cinematografele din Romania. Presa internationala titra astfel ca “acesta este un caz unic de cenzura in Europa”.
La randul ei, Ioana Avadani a spus despre interzicerea difuzarii filmului ca asistam la „cresterea unui anumit tip de ipocrizie publica: oprim de la difuzare un film artistic, in timp ce suntem inconjurati, consumam si aprobam programe sau comportamente indecente”.
“Mi se pare extrem de ciudat ca un film artistic sa fie interzis de la difuzarea publica in baza unor criterii de moralitate. Dupa stiinta mea, in alte tari europene filmul a primit ratinguri care ii permit vizionarea filmului inclusiv de catre minori de peste 15 sau 16 ani”, a comentat Avadani.
Dupa valva facuta
in presa, oficialii din domeniu s-au mai uitat odata la Nyphomaniac, dupa care s-au
razgandit si au dispus difuzarea productiei. Comisia de clasificare a filmului de la Centrul National al Cinematografiei (CNC) a revizionat, joi dupa
amiaza, filmul regizat de danezul Lars von
Trier, acordand acestuia clasificarea „I.M. – 18”, „filme
interzise minorilor”, ceea ce inseamna ca lungmetrajul poate fi proiectat
in cinematografele din Romania.
Mihai
Kogalniceanu, directorul general al CNC, a declarat ca nu va exista
„cenzura” in timpul mandatului sau, precizand ca filmul
„Nymphomaniac 2” a primit clasificarea „I.M.- 18” (interzis
minorilor).
Pierderi de imagine si o paguba financiara de 4-500 de lei/luna
Restrangerea libertatii de expresie este deplansa si de Cristian Constantinescu, director general ziarul Telegrama.
Acesta a declarat pentru DailyBusiness.ro ca pierderile inregistrate de cotidian din cauza interzicerii la difuzare de catre difuzorul trustului Prahova sunt mai mult la nivel de imagine, decat financiare.
Reprezentantul publicatiei da vina pe primarul Ploiestiului, Iulian Badescu, pe care il acuza de ca ar avea legatura cu decizia trustului Prahova de a opri ziarul Telegrama de la difuzare. Si asta dupa ce ziarul a scris mai multe articole critice despre administratia locala.
“Nu am inregistrat pierderi foarte mari ca urmare a retragerii de la difuzare. Avem alte doua firme de distributie, Caliope si ABC , care acopea 80-85% din piata, si abonamentele, in jur de 1.200 de abonati”, ne-a spus Constantinescum adaugand ca paguba se ridica la 4-500 de lei pe luna.
O practica veche
Despre oprirea ziarului de la difuzare, reprezentanta CJI a spus insa ca practica nu este noua, fiind specifica situatiilor in care jucatorii din piata au afilieri sau simpatii politice evidente.
“Astfel, mecanismele pietei concurentiale, ale concurentei loiale, sunt distorsionate de interesele politice , individuale sau de grup, ale jucatorilor. Incetarea difuzarii fara respectarea conditiilor contractuale este, insa, in primul rand o chestiune care tine de dreptul comercial, iar partea vatamata ar trebui sa aplice caile de reparatie in justitie. Doar aplicand prevederile legii putem sanctiona astfel de conduite”, a adaugat reprezentanta CJI.
Evenimentele, diferite ca gravitate
[img=4611]Mircea Toma – Active Watch [/img] La radul sau, intrebat despre toate aceste abateri ale libertatii de exprimare si informare care au cuprins Romania in ultimele zile, Mircea Toma, directorul ActiveWatch, ne-a spus ca evenimentele nu sunt la fel de grave din aceasta perspectiva.
“In primul rand, nu sunt fanul teoriilor conspiratiilor, nu accept sa fac o legatura intre evenimente care par sa fie independete unele de celelalte”, a precizat Toma, pentru DailyBusiness.ro.
Totusi, in opinia sa, cel mai grav dintre cazuri este cel legat de oprirea de la difuzare a ziarului Telegrama, unde “exista suspiciunea interferentei politicului in limitarea accesului la informare a publicului”.
Al doilea eveniment dupa gradul de periculozitate, crede Toma, este cazul Taraf TV, a carei licenta nu a mai fost prelungita de catre CNA. In opinia reprezentantului Active Watch, acesta este un abuz.
“Membrii Consiliului si-au depasit competentele, introducand in dezbatere subiecte care nu au acoperire in cadrul legal. Nu poti invoca chestii legate de gust, cand decizi daca prelungesti sau nu licenta unui post care a avut licenta de tv. Probabil ca nu ne plac manelele, dar asta nu este un criteriu, este un abuz”, a adaugat Mircea Toma.
El a mai spus ca mai intai, postul trebuia avertizat, apoi amendat si abia apoi sa nu i se mai prelungeasca licenta, in cazul in care nu respecta legea dupa avertizare.
Pentru ca Taraf TV sa poata functiona si dupa 15 februarie, ar fi trebuit ca pentru prelungirea licentei sa fie votata de minimum sase membri ai CNA.
Potrivit discutiilor din sedinta CNA de joi, cei mai multi membri au considerat insa ca videoclipurile cu manele care sunt difuzate permanent pe Taraf TV incalca legislatia audiovizualului, prezentand femei care mimeaza actul sexual si in alte ipostaze degradante.
De asemenea, intr-un videoclip, aparea un minor inconjurat de femei imbracate sumar.
Licenta audiovizuala a Taraf TV expira pe 15 februarie, motiv pentru care la acel moment televiziunea trebuie sa inceteze emisia.
Rares Gardus, actionar al societatii care detine Taraf TV, a declarat ca va contesta decizia luata de Consiliu.
Taraf TV, un post cu pierderi de 888.109 lei
Asociatii societatii Real Top Media TV SRL, care opereaza Taraf TV sunt Silvius Prigoana (30%), Honorius Adrian Prigoana (30%), Rares Gardus (20%), Dumitru Mihalache (10%) si Gheorghe Minea (10%).
Potrivit datelor prezentate la Ministerul Finantelor Publice, Real Top Media TV a inregistrat in 2012 pierderi de 888.109 lei si o cifra de afaceri de 2.315.891 lei. Compania avea un numar de 28 de angajati.
Retragerea spoturilor: Un demers normal
In ceea ce priveste retragerea spoturilor tv care promovau Cosmote si Savoria, in acest caz Toma este de parere ca demersul face parte dintr-un proces normal de prevenire a publicului si protejare a acestuia de “publicitarii prea dornici sa vanda”.
Toma a atentionat ca este vorba despre o retragere de la difuzare in vederea reformularii spotului si nu de o interdictie.
La randul sau, Laura Frunzeti, directorul executiv al Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC) le-a recomandat creativilor din agentii sa respecte codul de practica in publicitate, asa incat sa nu mai apara astfel de situatii.
Cititi si:
Avem nevoie de o lege a cenzurii