Alegeri prezidenţiale 2024. Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, joi seară, că petiţiile şi cererile referitoare la alegerile prezidenţiale au fost înregistrate şi urmează să fie examinate. ”În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul II al alegerilor prezidenţiale”, a arătat CCR.
Curtea Constituțională se reunește într-o ședință informală, astăzi, la ora 10:00, pentru reluarea alegerilor.
Membrii Curții vor dezbate dacă există sau nu motive pentru care să se reunească și în mod oficial pentru reanalizarea contestațiilor privind primul tur al prezidențialelor al căror număr ar fi crescut, între timp.
Ședința de astăzi vine în contextul în care procesul de votare în al doilea tur de scrutin a început deja în diaspora.
Parchetul General se autosesizează după declasificarea documentelor CSAT
Curtea Constituţională precizează că petiţiile şi cererile referitoare la derularea alegerilor prezidenţiale au fost înregistrate şi urmează să fie examinate conform prevederilor constituţionale şi legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor.”În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul II al alegerilor prezidenţiale”, adaugă CCR.
Publicaţia Calea Europeană anunţă că a sesizat joi Curtea Constituţională a României privind ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT în legătura cu desfăşurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidenţiale.
Alegeri prezidenţiale 2024. Candidatul USR la alegerile prezidenţiale, Elena Lasconi, a afirmat că nu intenţionează să facă o contestaţie la Curtea Constituţională a României. ”Suntem într-un moment atât de tensionat în societate încât e ca şi cum aş umbla cu o torţă, cu o flacără mare prin benzinărie”, a susţinut Lasconi. Ea a menţionat că instituţiile statului ar trebui întărite.
”Nu intenţionez să fac nicio contestaţie pentru că suntem într-un moment atât de tensionat în societate încât e ca şi cum aş umbla cu o torţă, cu o flacără mare prin benzinărie. Mi se pare că deja e prea mult pentru cetăţeni”, a declarat Elena Lasconi.
Ea a precizat că instituţiile statului trebuie întărite. ”Să ştiţi că unele dintre instituţiile statului după desecretizare pare că au lucrat de ceva timp pentru a arăta faptul că există boţi, există ferme de troli, există nişte conturi. S-a urmărit câteva luni lucrul acesta. Nu ştiu ce au făcut cu informaţiile, dacă le-au dat mai departe la Parchet, dacă au ajuns la preşedinte şi preşedintele nu a făcut nimic.
Eu cred că instituţiile statului trebuie întărite în sensul că ar trebui să ne spună dacă au nevoie de tehnologie de ultimă generaţie, poate le lipseşte ceva anumitor instituţii. Nu cred că se întâmplă asta în ceea ce priveşte SRI pentru că ei au tot ce înseamnă securitatatea cibernetică şi cred că sunt foarte bine dotaţi, dar acolo a fost ceva”, a explicat Elena Lasconi.
Ea a adăugat că, dacă instituţiile şi-ar fi făcut treaba, nu ar fi fost candidaţi suveranişti în campania electorală.
”Cred că dacă instituţiile statului şi-ar fi făcut treaba, noi nu am fi avut în această campanie electorală candidaţii care îşi spun suveranişti. Eu cred că nu erau, că nu puteau să îşi depună candidatura. Gândiţi-vă la tot scandalul şi circul din Senat. Preşedintele Senatului nu a făcut nimic, instituţiile statului nu au făcut nimic.
Vorbesc aici de Diana Şoşoacă şi chiar nu doresc neapărat să vorbesc despre domnia sa, dar a fost şi scoasă de către CCR, din punctul meu de vedere abuziv din cursă, dar atunci când a ajuns în Parlamentul European acolo regulile erau foarte clare. Nu i s-a dat tribună să vorbească. Cred că instituţiile statului ar trebui întărite”, a afirmat Lasconi.
Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, joi seară, că petiţiile şi cererile referitoare la alegerile prezidenţiale au fost înregistrate şi urmează să fie examinate. ”În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul II al alegerilor prezidenţiale”, a arătat CCR.
Alegeri prezidenţiale 2024. Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.
Votarea în străinătate la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară tot pe parcursul a trei zile, la fel ca la primul tur:
* vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării, pot vota în cele 950 de secţii organizate în afară.
Românii care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Românii au la dispoziţie 950 de secţii pentru a vota în străinătate.
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă şi duminică, între orele locale 7,00 şi 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Românii au de ales între doi candidaţi rămaşi în competiţia electorală pentru fotoliul de la Cotroceni – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR). În primul tur, pe buletinul de vot s-au aflat 14 candidaţi.
În primul tur de scrutin, desfăşurat pe 24 noiembrie, în diaspora au votat 821.703 persoane.
Votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, la fel ca la primul tur de scrutin:
* vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Potrivit BEC, datele privind prezenţa la alegerile prezidenţiale vor fi prezentate public după cum urmează:
* sâmbătă, la ora 12,30 – pentru ora 12,00 (având în vedere desfăşurarea votului în diaspora);
* duminică
– la ora 9,30 – pentru ora 9,00;
– la ora 15,30 – pentru ora 15,00;
– la ora 21,30 – pentru ora 21,00 (când este programată închiderea urnelor).
De asemenea, BEC va prezenta rezultate parţiale sau finale ale alegerilor, după caz, luni – la ora 9,30 pentru ora 9,00 şi la ora 12,30 pentru ora 12,00.
Alegeri prezidenţiale 2024. Pe pagina de internet www.prezenta.roaep.ro se vor publica în mod constant, pe toată perioada în care sunt deschise secţiile de vot, date privind prezenţa alegătorilor la urne colectate din SIMPV, iar în data de 8 decembrie, după ora 21,00 (ora României) – datele privind centralizarea rezultatelor alegerilor colectate din SICPV.
La adresa www.prezenta.roaep.ro se vor publica în timp real, după închiderea secţiilor de votare, în baza informaţiilor furnizate de SICPV, date provizorii, parţiale şi finale privind rezultatele alegerilor.
Secţiile de votare din România se deschid duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care se află deja în incinta secţiei de votare la ora închiderii, precum şi cei care stau la coadă în afara secţiei pentru a intra şi vota îşi pot exercita dreptul de vot până la ora 23,59.
În diaspora votarea începe cu două zile mai devreme, iar secţiile vor fi deschise până duminică seara, la ora locală 21,00. Procesul de votare se poate prelungi, de asemenea, până aproape de miezul nopţii, pentru a permite tuturor celor prezenţi la secţie sau la rând să îşi exprime opţiunea electorală.