După șocul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care l-a desemnat câștigător pe un candidat pro-rus și anti-UE, țara se pregătește să meargă din nou la urne pe 1 decembrie pentru a alege un nou Parlament. Aceste vor concluziona dacă tendințele anti-UE și anti-NATO vor continua să câștige teren, ceea ce ar putea duce România pe o cale mai apropiată de influența Rusiei, similară cu situația din alte state din Europa Centrală și de Est, la fel ca Ungaria și Slovacia.
Analiza The Guardian arată cât de importante sunt rezultatele scrutinului, având în vedere poziția strategică a României, granițele sale extinse cu Ucraina și rolul său în sprijinul Kievului în contextul războiului cu Rusia, arată Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: Influencerul care a dat cărțile pe față despre campania de pe Tik Tok a lui Călin Georgescu. A recunoscut că a fost plătit: „Am fost un prost. M-au folosit”
foto: Călin Georgescu
Călin Georgescu, un ultranaționalist și fost expert al ONU, este candidatul surpriză în această cursă. Deși cotat cu doar 5% în sondaje înaintea alegerilor, Georgescu a obținut 22,9% din voturi în primul tur, reușind să-i depășească pe prim-ministrul Marcel Ciolacu și pe fostul premier Nicolae Ciucă. Georgescu este un susținător al unei politici externe favorabile Rusiei și a promovat viziuni conspiraționiste și antieuropene.
Campania sa a fost susținută puternic prin platformele de social media, în special TikTok, fără să știm cum a fost finanțată și de unde provin banii, ceea ce sperăm să aflăm zilele următoare, până la alegerile parlamentare.
Elena Lasconi, candidatul USR, se află într-o competiție acerbă cu Georgescu. Fost jurnalist și primar al Câmpulungului, Lasconi are o notorietate mai mare și susține politici pro-UE, de creștere a cheltuielilor pentru apărare și sprijinirea Ucrainei. Deși mai conservatoare pe teme sociale, Elena Lasconi a fost aleasă pentru a reprezenta o alternativă la extremismul promovat de Călin Georgescu.
Un aspect important al acestui scrutin este incertitudinea legată de viabilitatea sondajelor, care nu au prezis corect rezultatele din primul tur, inclusiv victoria lui Georgescu. În acest context, rezultatele la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie sunt foarte importante pentru a înțelege direcția politică a țării. Sondajele sugerează o distribuire a voturilor care ar putea favoriza PSD și AUR, iar PNL și USR ar obține procente mai mici.
Dacă aceste previziuni se confirmă, partidele tradiționale ar putea fi nevoite să formeze coaliții cu partide mai mici, inclusiv cu UDMR, pentru a obține o majoritate parlamentară. De asemenea, în cazul în care Georgescu câștigă președinția, el ar putea stimula creșterea partidelor de extremă dreapta, ceea ce ar face mai dificilă formarea unei majorități pro-europene.
Motivele pentru care Georgescu a devenit favorit sunt multiple, dar se leagă, în principal, de nemulțumirile populare față de criza economică, inflația ridicată și starea precară a infrastructurii și a serviciilor de sănătate din România. În plus, războiul din Ucraina este un subiect sensibil, iar unii alegători, mai ales din extrema dreaptă, se opun sprijinului acordat Kievului de către România.
În ceea ce privește scrutinul parlamentar, partidele politice vor trebui să depășească pragul de 5% pentru a obține locuri în Parlament, iar redistribuirea mandatelor ar putea favoriza partidele mari, având în vedere structura actuală a voturilor. Președintele României joacă un rol absolut esențial în desemnarea guvernului și în politica externă, iar un președinte precum Călin Georgescu ar putea schimba radical orientarea politică a țării, ceea ce face aceste alegeri cu atât mai importante.
Te-ar mai putea interesa și: Pactul ascuns al lui Călin Georgescu. Strategia-surpriză prin care vrea să cucerească Președinția cu sprijinul unui partid controversat!