Se schimbă legea din cauza numărului prea mic de oameni care se prezintă la secțiile de votare și își îndeplinesc datoria. Cei care nu votează riscă acum să ia o amendă usturătoare, conform Capital.ro.
Liderii europeni sunt tot mai îngrijorați de interesul scăzut al cetățenilor față de alegerile din acest an, cu atât mai mult cu cât partidele extremiste și politicienii populiști câștigă tot mai mult teren.
Astfel, fiecare stat caută soluții pentru a mobiliza alegătorii. În unele țări se recurge chiar și la amenzi. Prin urmare, cei care nu ies la vot vor fi sancționați contravențional. Conceptul de vot obligatoriu, însă, nu este o noutate.
În 1892, Belgia a fost primul stat care a introdus votul obligatoriu. Mai multe state i-au urmat exemplul de-a lungul anilor. În Belgia, alegătorii eligibili care nu votează și nu-și justifică absența primesc amendă. Dacă un cetățean belgian nu votează de cel puțin patru ori în decurs de 15 ani, este șters din registrul electoral timp de zece ani.
Anumite persoane susțin că această metodă ar crește participarea la vot și ar aduce stabilitate în procesul electoral, determinând oamenii să-și respecte datoria față de țară. Alții cred că forțarea cetățenilor să voteze contravine principiilor democrației.
De asemena, Argentina a introdus votul obligatoriu în anul 1914. Australia a introdus votul obligatoriu în anul 1924.
În Luxemburg, oamenii riscă să primească o amendă de până la 100 de euro, dacă nu se prezintă la secțiile de votare. Pe de altă parte, votul este voluntar pentru cei peste 75 de ani. La alegerile europene din anul 2009, de exemplu, Luxemburg a avut cea mai mare prezență la urne (90,75%) din Europa. În schimb, în Cipru au votat doar 59% dintre alegători.
Italia, în schimb, a renunțat la votul obligatoriu în anul 1993, iar Cipru în anul 2017. Bulgaria a încercat să introducă votul obligatoriu în anul 2016, dar încercarea nu a funcționat.
Președintele României a declarat că anul 2024 are „o încărcătură deosebită”. Anul 2024 este anul „în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine.” De altfel, statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă, acum, cele mai solide garanții de securitate posibile. Pe scurt, România este un veritabil pilon de stabilitate al unei zone marcată de turbulențe accentuate.
Toate marile proiecte de anvergură trebuie continuate. Din acest motiv, spune el, este important să conștientizăm că „deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre.”
„Într-o lume contemporană plină de provocări, este esențial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament națiunea, la fel cum au făcut și înaintașii noștri. În 1859, condițiile geopolitice erau dificile, iar populația avea aspirații legitime.
Astăzi, când Europa și întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetățenii așteaptă de la politicieni o direcție clară și fără echivoc, care să mențină nealterată direcția către prosperitate, dezvoltare și modernizare pe care s-a angajat România.
Statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă acum cele mai solide garanții de securitate posibile. În același timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulențe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice.
Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun”, a transmis, miercuri, Klaus Iohannis de Mica Unire.
Vezi și: Amendă de până la 20.000 de lei pentru românii care fac asta! Klaus Iohannis a semnat legea