Guvernul renunță la boicotul împotriva Austriei. Declarația purtătorului de cuvânt a venit la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis a spus că autorităţile de la Bucureşti nu vor apela la niciun boicot împotriva Austriei și a făcut apel la diplomație, potrivit Agerpres.
„La nivelul Guvernului României nu există nicio intenţie, nicio abordare care să vizeze boicot sau un alt tip de acţiune în raport cu votul exprimat de Austria în cadrul Consiliului JAI. Ceea ce pot să vă asigur este că la nivelul Guvernului şi la nivelul ministerelor cu responsabilităţi în domeniu continuă toate demersurile instituţionale şi politice necesare pentru a obţine unanimitatea necesară pentru ca România în perioada următoare să obţină un vot favorabil aderării Spaţiul Schengen, iar acest lucru va deveni o realitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În ceea ce privește anunţul vicepremierului Sorin Grindeanu privind mutarea unor conturi de la o bancă austriacă la CEC, Dan Cărbunaru a spus că este vorba despre decizii punctuale, luate la nivelul unor instituţii despre care nu va comenta.
„Nu voi comenta o decizie sau alta care este luată la nivelul unei instituţii componente. La nivelul Guvernului României pot să vă confirm că nu există o astfel de abordare, lucru confirmat altminteri oficial şi la nivelul şefului statului, preşedintele României, care chiar astăzi, în conferinţa de presă pe care a susţinut-o la Bruxelles, a confirmat acest lucru. Sigur, există dezamăgire, există o nemulţumire faţă de ceea ce este pe bună dreptate considerat a fi un lucru nedrept la adresa României. Răspunsul însă ţine de diplomaţie şi negociere. (…) Nu comentez decizii care sunt luate la nivel punctual, dar elemente de armonizarea care pot să aibă loc pe parcursul acestei perioade, vă vor fi aduse la cunoştinţă pe măsură ce ele se întâmplă în realitate”, a spus Dan Cărbunaru.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că, din perspectiva apartenenţei la UE, România a beneficiat de zeci de miliarde de euro care „au contribuit la bunăstarea acestei ţări şi la ridicarea nivelului de trai al românilor”. La acestea se adaugă aproape 10 miliarde de euro din PNRR pe care România le poate accesa în acest an, precum şi alte miliarde de euro din cadrul financiar multianual. De asemenea, a făcut referire la cele 40 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate României pentru perioada 2021-2027.
„Sunt, aşadar, finanţări importante pe care România le accesează şi care fac parte din pachetul mai larg de beneficii pe care ţara noastră le-a obţinut odată cu intrarea în UE la 1 ianuarie 2007. Desigur, aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv important, ca şi aderarea la OCDE (…). Spun toate aceste lucruri pentru a cadra şi în timp, dar şi în ansamblu rolul pe care România îl joacă în acest context şi accesul la proiecte de bunăstare pe care le avem în derulare”, a conchis Cărbunaru.