Ilie Bolojan: E puțin probabil să se amplaseze arme nucleare foarte aproape de granița de est

Declarațiile recente ale oficialilor polonezi privind posibilitatea găzduirii de arme nucleare pe teritoriul țării lor au stârnit întrebări și în România. Întrebat dacă și țara noastră ar trebui să solicite astfel de arme pentru întărirea flancului estic al NATO, președintele interimar Ilie Bolojan a spus că această dezbatere trebuie analizată cu prudență, potrivit Antena 3 CNN.

„Să nu uităm că și în Polonia și în România sunt alegeri și trebuie făcută o analiză dacă o astfel de declarație nu a fost făcută și electoral. Suntem într-o situație în care sunt tratate de neproliferare a acestor arme, avem o strategie pe care țările care dețin arme nucleare o au și sunt amplasate în zone care asigură și capacitate de reacție, dar și protecție. azi suntem în situația în care un tanc care costă 20 de milioane de euro e distrus de o dronă care costă 5000 de euro, iar peste jumătate din loviturile directe din Ucraina au fost date de aceste drone. Fără să fiu specialist militar cred că e puțin probabil să se amplaseze arme nucleare foarte aproape de granița de est. Nu se impune să supralicităm și să venim cu astfel de declarații”, a declarat Ilie Bolojan.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan a convocat CSAT la finalul lunii martie. Se va discuta poziţionarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Rusia și Ucraina

Ilie Bolojan: E puțin probabil să se amplaseze arme nucleare foarte aproape de granița de est

În contextul pregătirilor pentru summitul NATO de la Haga, Ilie Bolojan a reiterat angajamentul României față de securitatea regională. Potrivit acestuia, summitul ar putea clarifica direcția în care se îndreaptă războiul din Ucraina și modalitățile prin care NATO poate oferi garanții de securitate.

„Cred că până la acest summit lucrurile vor evolua și într-o formă sau alta se va vedea direcția în care se duce acest război din Ucraina, sper că se va ajunge la o înțelegere, apoi la o negociere care să asigure că nu vom avea o pauză în conflict, ci să existe niște garanții de securitate în așa fel încât să nu existe posibilitatea unui nou război, care să facă Ucraina, care pe fondul slăbirii, să fie dărâmată foarte repede.

România în afaraă de a saluta toate aceste negocieri, am lcurat și al participat la aceste summituri organizate de țările europene pentru a vedea în ce măsură se va accepta ca țările europene, pentru că asta a fost discuția și cu SUA, să asigure garanțiile pentru partea ucraineană.

Și noi, deși am decis clar că nu vom trimite trupe în Ucraina, avem tot interesul ca acest flanc să fie întârit, vom participa la toate aceste calcule, simulări care se fac, ca să știm îm ce mîsură infrastrucra noastră poate fi pusă la dispoziție și folosită pentru a se întări acest flanc.

Și de asemenea, suntem interesați ca bazele militare care sunt azi în România să rămână active, să existe militari ai forțelor NATO și lucrăm în acest sens, să ne asigurăm că planurile care țin de activitățile NATO sunt respectate. Asta e logica în care ne ducem. Toate țările NATO s-au angajat pentru a consolida flancul până la Marea Baltică”, a declarat președintele interimar al României.

Ilie Bolojan a afirmat că bugetul Apărării va crește etapizat, iar în următorii ani România ar putea ajunge la un procent de 2,7% – 3% din PIB pentru cheltuieli militare.

„Cred că în perioada următoare aceste aspecte legate de creșteri și ritmul în care va crește bugetul pentru Apărare se vor clarifica prin discuțiile tehnice care vor avea loc între responsabilii din NATO în pregătirea summitului. Nu cred că vom avea o creștere de pe-o zi pe alta a cheltuielilor militare.

Cred că va crește etapizat. Dacă astăzi avem o creștere de 2,2% vom putea ajunge la 2,7%, 3%, eu cred într-o creștere etapizată, în doi, trei ani de zile, ca să ne continuăm achizițiile care să ne consolideze forțele armate și să facema chiziții integrate la nivel NATO, european, ca să participăm la activele militare de protecție care nu pot fi gestionate de o singură țară, cum e România, să ne gândim la scuturi antiaeriene, sateliți, aspecte de genul acesta.

Ceea ce e important pentru noi ca țară e ca în perioada următoare să lucrăm pentru ca această suplimentare a bugetului pe apărare să se regăsească parțial și în economia românească. Acești bani e important să fie dați nu exclusiv pe a achiziționa armament din alte țări, ceea ce va trebui să facem, dar va trebui să integrăm și industria noastră de apărare în lanțurile de producție NATO și europene, astfel încât componente să fie produse aici sau companii românești să facă parte din aceste lanțuri.

Urmează să avem întâlniri cu industria noastră de Apărare pentru a vedea care este capacitatea lor de a intra în astfel de parteneriate”, a declarat Ilie Bolojan.

De asemenea, Bolojan a punctat importanța integrării industriei de apărare românești în lanțurile de producție europene și NATO.

În ceea ce privește viitorul relațiilor dintre UE și SUA, Ilie Bolojan a recunoscut că există provocări, dar și oportunități.

„Din punctul meu de vedere în momentul de față nu există o astfel de variantă. Două din pozițiile Administrației Trump au avut impact: prima chestiune ține de necesitatea ca țările europene să contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile care țin de NATO, o cerere și din primul mandat, există o acceptare generală din partea țărilor NATO și de aceea au apărut aspectele care țin de împrumutul care este garantat de UE pentru ca țările să-și poată crește cheltuielile, de apariția clauzei de salvgardare, ca o creștere de 1,5% suplimentară să nu fie prinsă în deficitul bugetar, di punctul ăsta de vedere cred că sunt toate condițiile ca la summitul NATO de la Haga să se clarifice aceste aspecte.

Al doilea aspect a fost de reducere a forțelor americane din Europa în condițiile unei concentrări pe zona indo-pacificului și asta a fost o chestiune care s-a anunțat, la Pentagon se fac calcule, analize, dar asta nu înseamnă că SUA vor dezangaja din Europa sau România. Eu ce cred, cred că dacă suntem conștienți de ce s-a întâmplat în această țară, cred că progrese și liniștea de la graniță, s-au datorat scutului de la Deveselu, din care rolul SUA nu poate fi înlocuit de nimeni.

Când a apărut conflictul din Ucraina, am început să fim mai atenți la zona de securitate și diferitele ipoteze de a închide acest conflict. O primă etapă prin încetarea focului, a doua etapă printr-un acord în care Ucraina să rămână un stat care să se poată apăra, ar fi de natură să ne ajute și pe noi ca țară pentru că o Ucraină stabilă, care își desfășoară activitatea în niște granițe normal, e o condiție ca România să rămână în continuare o țară sigură.

Iar securitatea de la Marea Neagră e de natură a asigura atât NATO prin bazele din țară, prin infrastructura portuară din Constanța, un pivot puternic la Marea Neagră, iar România prin această poziție geo-strategică și prin ceea ce a făcut în acești ani, prin participarea la teatrele de operații, prin investițiile în bazele militare, prin integrarea armatei noastre cu tehnologie americană, cu tehnologie europeană în NATO n-a făcut decât să aducă un plus la stabilitatea din zonă.

Cred că în afară de suișurile și coborâșurile pe care dialogul pe care SUA îl au cu Europa în această perioadă, această colaborare care a însemnat totuși peste 70 de ani de pace în Europa și nu numai va continua și ăe mai departe pentru că e în beneficiul atât al SUA, cât și al UE. Cred că se vor regșa aceste aspecte. E adevărat orice fel de dispută suplimentară care ține de taxele vamale, care nu e gestionată corespunzător, poate genera niște tensiuni de tip comercial, dar sper că și aceste aspecte se vor rezolva în perioada următoare și vom rămâne în această formulă în care a, funcționat cu poate anumite reașezări, adică cote de responsabilitate mai mari pentru pareta eruopeană”,a spus Ilie Bolojan.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan, mesaj tranșant: „UE, pentru a fi mai puternică, trebuie să fie o Uniune mai competitivă economic”