Klaus Iohannis a vorbit marţi despre răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Președintele a transmis că România va continua să sprijine Ucraina și Republica Moldova, ”atât timp cât va fi necesar”.
„Anul 2022 fost un an al transformărilor profunde. Europa și lumea întreagă nu mai sunt și nu vor mai fi la fel. Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse. România a fost alături de cetățenii Republicii Moldova”, a spus Klaus Iohannis în discursul său.
„Am gestionat exemplar, aş spune, printr-un răspuns multidimensional o situaţie fără precedent la frontiera UE şi a NATO, iar profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global”, a spus președintele, la Palatul Cotroceni, marți.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, că succesul din 2022 privind MCV trebuie completat anul acesta cu binemeritata aderare la Schengen, subliniind că România şi cetăţenii săi merită să fie în Schengen. Preşedintele a mai afirmat că anul 2023 nu va fi simplu ci va testa în continuare capacitatea statelor de a răspunde la provocări şi a dat asigurări că sprijinul pentru Ucraina va continua atât cât va fi nevoie.
”Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen. Mulţumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit şi contăm pe sprijinul dumneavoastră şi în continuare. Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen”, a afirmat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că România îşi va urmări şi în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esenţiali: creşterea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
”Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari şi mai ales uniţi”, a declarat Klaus Iohannis.
El a anunţat că ”răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional şi cuprinzător”.
”Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz. Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău – România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar”, a subliniat preşedintele.
El şi-a exprimat încrederea că, la nivel european, am anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică şi mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului.
”Urăm succes Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice şi a statului de drept, faţă de care România însăşi este profund ataşată”, a mai afirmat preşedintele. Klaus Iohannis a făcut şi un bilanţ al acţiunilor României în plan extern în 2022 şi a anunţat liniile de politică externa pe 2023.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in Romania, că securitatea energetică rămâne prioritară şi pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor, el afirmând că există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că securitatea energetică rămâne prioritară. ”Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor”, a spus şeful statului.