Marcel Boloş a explicat şi modul în care aceste modificări vor fi operate, prima etapă fiind depunerea propunerilor, până la 30 aprilie, acestea urmând a fi apoi trimise Comisiei Europene, care va avea termen de două luni pentru a lua o decizie.
„Sunt patru modificări principale pe care va trebui să le operăm în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prima modificare este cea determinată de reducerea grantului alocat României pentru că datorită creşterii economice pe care am avut-o în anul 2021 faţă de anul 2020, trebuie să reducem bugetul alocat grantului cu suma de 2,1 miliarde euro. De asemenea, a doua solicitare sau a doua modificare vizată este cea referitoare la creşterea preţurilor la materiale şi costul utilităţilor publice pentru proiectele de infrastructură, care are un impact de 2,2 miliarde euro. De asemenea, a treia modificare importantă este cea referitoare la adiţionarea capitolului REPowerEU şi a investiţiilor componente din acest capitol, România beneficiind de un grant suplimentar de 1,4 miliarde euro pentru proiecte care privesc independenţa energetică a României”, a declarat Marcel Boloş, potrivit News.ro.
El a precizat că ultima propunere de modificare se referă la plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.
„Ultima modificare, a patra, este cea referitoare la jaloanele şi ţintele care se circumscriu circumstanţelor obiective pe care anumite jaloane şi ţinte le au, cum ar fi, de exemplu, jalonul care priveşte cheltuielile cu pensiile, unde avem celebrul plafon de 9,4% din PIB pe o perioadă de 50 de ani pentru care evoluţia ratei inflaţiei şi a contextului macroeconomic pe care îl avem în acest moment fac necesară ca plafonul să fie renegociat sau să fie căutat un alt indicator de disciplină financiară care să înlocuiască plafonul de 9,4% şi să ne păstrăm în continuare obiectivul privind reforma sistemului de pensii publice din România”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Întrebat dacă sunt jaloane care nu se pot renegocia, Marcel Boloş a răspuns: „Sunt reformele de bază care nu se pot renegocia, între acestea sunt cele care privesc reforma sistemului public de pensii, care sub nicio formă nu poate face obiectul renegocierii sau ajustărilor de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Avem, de asemenea, problema, să zicem, a legii privind guvernanţa companiilor de stat, care iarăşi este nenegociabil. De asemenea, avem problema decarbonizării, respectiv a cadrului legal şi a măsurilor pe care trebuie să le luăm în privinţa reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi trecerea la economie cu zero emisii de dioxid de carbon. Deci, toate acestea sunt jaloane şi ţinte care presupun reforme mari şi pe care nu le putem discuta sub nicio formă din perspectiva ajustării sau renegocierii”.
Boloş a menţionat că propunerile de modificări trebuie trimise până la data de 30 aprilie.
„Avem termenul indicativ de 30 aprilie pentru transmiterea pachetului de modificări care privesc Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Întâi de toate, trebuie să primim mandat din partea coaliţiei şi a Guvernului pentru ceea ce înseamnă modificările, respectiv ajustările în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, desigur, după aceea, de la trimiterea oficială a acestor propuneri de modificări, Comisia, potrivit regulamentului, are termen de două luni pentru a se pronunţa şi a adopta decizia, dacă este cazul, de modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a mai afirmat Marcel Boloş.