Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, va lansa pe 24 noiembrie 2023, la Târgul Gaudeamus, o carte intitulată „Bătălia pentru Viitorul României”. Un fragment al acestei cărți a fost consultat de Digi24 și, potrivit sursei, acesta se anunță ca un manifest politic pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024. Mircea Geoană sugerează că va fi un candidat independent, susținut de o platformă civică înființată de curând și care se numește „Proiectul România 2030”.
Mircea Geoană – candidat independent la alegerile prezidențiale din 2023. Această ipoteză se subînțelege din textul cărții „Bătălia pentru Viitorul României – Gândurile unui român la vârful NATO”, carte care va fi lansată zilele viitoare la Gaudeamus.
„România se află într-un moment mai periculos decât alte naţiuni, în plin cerc vicios al neputinţelor şi al corupţiei de acasă faţă de diferenţele de nivel economic şi de calitate a serviciilor publice din Occident. Nici un lider politic şi nici un factor de influenţă economică sau culturală nu au ştiut sau nu au putut să scoată România din acest cerc vicios”, afirmă Mircea Geoană în cartea sa.
„Toţi preşedinţii postdecembrişti au continuat să reprezinte şi să depindă de partidele pe care le conduseseră până la data depunerii jurământului. Preşedinţii de până acum nu au reuşit să unească naţiunea în jurul unor obiective interne şi externe importante”, mai spune acesta.
Ipoteza candidaturii lui Geoană ca independent reiese și dintr-un fragment din cartea sa, acolo unde se compară cu președintele Cehiei: „Exemplul recent al preşedintelui Cehiei (un fost comandant al Comitetului Militar al NATO) este concludent. A candidat ca independent, preferabil cu susținere politică, însă cu capacitatea de a propune și, la nevoie, impune o agendă care să transcende interesele înguste de partid. A câştigat susținut, iar nu dependent de partide”.
Mircea Geoană invocă în cartea sa mai multe episoade de pe urma relatării cărora am putea înțelege că el ar fi Alesul pentru a conduce România după 2024. Sunt evocate cel puțin două amintiri care-i au ca protagoniști pe Regele Mihai și pe Regele Charles.
Cu primul dintre ei a luat masa înaintea discursului din Parlamentul României, în octombrie 2011. Geoană povestește că Regele MIhai ar fi fost îngrijorat de atmosfera de care va avea parte în Parlament.
„A fost o seară foarte agreabilă, despre care am crezut iniţial că fusese organizată doar pentru a ne mulţumi că facilitaserăm momentul regal din Parlament. Dar mi-am dat seama curând că regele era nervos, emoţionat şi că dorea să-mi pună mai multe întrebări: „Cum credeţi că va fi atmosfera? Vor fi permişi şi invitaţi? Cum este sonorizarea?“
Văzând că aceste necunoscute erau un evident element de stres suplimentar, am improvizat şi i-am spus: „Majestate, de ce nu veniţi mâine seară, discret, să mergeţi în sala de plen şi să vă acomodaţi cu locul?“
S-a luminat instantaneu: „Credeţi că se poate? Şi nu va fi presa acolo?“
Discret, regele a mers în acea seară la Parlament şi a putut încerca pupitrul de unde, a doua zi, avea să rostească cel mai important discurs al vieţii sale şi cel mai emoţionant din istoria Parlamentului României postcomuniste.
„Domnule Geoană, vă rog să primiţi şi să păstraţi acest ultim discurs al meu în faţa Naţiunii, ca mulţumire pentru efortul dumneavoastră de a mă afla aici“, mi-a spus, cu vocea sa tremurată, în liftul din Palatul Parlamentului, după ce şedinţa se încheiase.
Şi mi-a înmânat originalul discursului, împăturit în patru, cu paginile numerotate şi adnotările făcute cu pixul pe textul pe care tocmai îl citise în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Păstrez şi azi, cu mare grijă, acest document esenţial al istoriei noastre, în aşteptarea momentului în care îl voi putea dona unui muzeu, eventual unuia care să poarte numele regelui”, scrie Mircea Geoană în cartea sa.
Celălalt episod face vorbire despre o întâlnire la Palatul Buckingham, în decembrie 2019, acolo unde Regina Elisabeta găzduia o reuniune a liderilor NATO.
Povestește Mircea Geoană: „mi-a spus, cu vocea subţiată de emoţie, prinţul Charles, actualul rege Charles al III-lea al Marii Britanii. Nu era primul care se întreba cum e cu putinţă ca o ţară atât de frumoasă, mare cât Marea Britanie, cu o natură şi cu un relief atât de armonios echilibrate, să aibă o imagine atât de proastă. Pe de altă parte, emoţionanta declaraţie de dragoste pentru România făcută recent la Bucureşti de cel care a devenit între timp regele Charles al III-lea ar putea fi interpretată şi ca un imbold adresat nouă, locuitorilor ei, de a ne iubi şi de a ne preţui propria ţară”.
În cartea sa, Mircea Geoană vorbește pe larg despre un „Proiect Național”.
„Știm cu toţii ce ne dorim: să realizăm o renaștere națională care să conducă la un Salt Istoric de dezvoltare şi de prosperitate care să ne permită să recuperăm în ritm accelerat timpul pierdut la periferia Europei.
(…) Şi suntem conştienţi că numai dacă ne vom pune în valoare întregul potenţial naţional vom putea reuşi să schimbăm păgubosul „… păcat că e locuită“ într-o „grădină a Maicii Domnului“ reală, nu doar jinduită. Calea pe care o vom alege depinde de noi. În ce mă priveşte, înţeleg foarte bine că nu este de ajuns să dai semnale de alarmă, dacă acestea rămân doar la nivel de retorică.
De aceea, în capitolul final al cărţii mele voi încerca să schiţez direcţiile principale ale acelui Proiect Naţional ce le-ar putea reda românilor demnitatea de a sta la masa codecidenţilor, iar nu în debaraua celor bucuroşi să-şi primească deciziile în plic”, scrie Mircea Geoană.
Discursul său este evident împotriva politicienilor din partidele aflate azi pe scena din România.
„Nivelul politizării a ajuns în România de azi de-a dreptul insuportabil: de la femei de serviciu la şefi de piaţă, de la funcţii tehnice la cele de sinteză, aproape totul este politizat.
Toate încercările de stabilizare a funcţiei publice, de perpetuare a unei necesare memorii instituţionale, atâtea câte au fost, au eşuat până acum lamentabil. Dacă nu vrem să ajungem la un colaps al statului, acest lucru trebuie să înceteze.Îmi dau foarte bine seama că depolitizarea e o misiune grea – să sperăm că nu imposibilă – tocmai fiindcă, pe orice faţă ai răsuci problema, ea trebuie dusă la bun sfârşit tot din şi dinspre sfera politicului”, spune Geoană.
Fost candidat din partea PSD la alegerile prezidențiale din anul 2009, Mircea Geoană nu prea crede nici astăzi că a pierdut acel scrutin electoral.
„La capătul unei înfrângeri despre care nici azi nu ştiu dacă a fost cinstită şi al trădărilor care i-au urmat, am reuşit să-mi păstrez numele curat şi asta, cred cu tărie, a fost cel mai mare atu al meu, cel care mi-a permis să mă reinventez şi să o iau de la capăt. Fără ranchiune, fără pasiuni inutile, cu ochii îndreptaţi înainte, către acel viitor în care nu am încetat nici astăzi să cred”.
În ultima vreme au apărut mai multe sondaje de opinie care anunțau că Mircea Geoană ar avea șanse bune în alegerile prezidențiale din 2024, fiind cotat ca favorit. El ar fi urmat de Marcel Ciolacu – posibil candidat PSD-PNL, George Simion, Elena Lasconi şi Diana Şoşoacă, relevă datele unui recent sondaj realizat de INSCOP.