Ținând cont de estimările pesimiste ale Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică a României din acest an, Marcel Ciolacu a fost întrebat dacă măsurile fiscale ale Guvernului au influențat în vreun fel acest lucru.
„În primul rând, nicio măsură fiscală, după cum bine ştiţi, nu e în vigoare. Deci, cum să joace un rol când nu sunt în vigoare? Nu e prima oară. Întotdeauna, în fiecare an, FMI şi Banca Mondială vin şi estimează mai puţină creştere economică. Eu cred că şi anul acesta România va fi între primele ţări cu creştere economică din Uniunea Europeană. Chiar sunt ferm convins de acest lucru, fiindcă tot timpul anunţăm apocalipsa, dar întotdeauna ne încadrăm în primele trei state cu creştere economică. În schimb, este o creştere economică foarte sănătoasă, pentru că este o creştere economică pe investiţii, atragere de fonduri europene. (…) Eu rămân în zona optimistă, nu foarte optimistă, dar cu o economie stabilă”, a explicat Ciolacu.
FMI a prezentat prognoze sumbre pentru economia României. Estimarea pentru creșterea economică a țării a scăzut de la 2,4, cât arătau estimările în aprilie, până la 2,2%.
Asftfel, economia României va încetini de la un avans de 4,7% în 2022, până la 2,2% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,8%. Fondul Monetar Internațional estima, în aprilie, un avans de 3,7% al PIB-ului României în 2024.
Abia în 2028 lucrurile par să se îmbunătățească. FMI prognozează că atunci vom avea parte de o creștere economică de 3,7%.
Când vine vorba de inflație, România va ajunge la o creștere medie anuală de 10,7% și de 5,8% anul viitor, conform FMI, în timp ce în aprilie estima o creștere medie anuală a inflației de 10,5% în 2023 şi de 5,8% în 2024.