Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, a spus ferm că intrarea României în Schengen ar putea influența considerabil anul electoral 2024. Șansele de aderare sunt foarte mari, a mai spus el.
„Șansele sunt mici de o ședință extraordinară, în schimb, șansele sunt mari pentru a intra anul viitor în Schengen, din multiple motive. Cătălin Predoiu a fost foarte precaut, dar sigur că, între afirmații, și domnia sa, și Luminița Odobescu a vorbit de o dezghețare a relațiilor cu Austria, o reluare a coridoarelor, a culoarelor diplomatice, a tuturor culoarelor diplomatice și o chestiune care trebuie spus extrem de clar: în 33 de ani de democrație post-decembristă, România nu a retras niciodată ambasadorul prezent pe teritoriul unui stat european? Pentru prima dată s-a întâmplat asta în urmă cu un an de zile, după decizia nedreaptă a Austriei împotriva României”, a declarat el pentru Antena 3 CNN.
Citește și Ministrul Cătălin Predoiu, la Consiliul JAI: „România îndeplinește criteriile Schengen”
Potrivit europarlamentarului, „nu poate avea loc discuția până nu avem un vot de aprobare a strategiei Schengen de la Parlamentul de la Haga”.
Rareș Bogdan a mai spus că „decizia din Parlamentul olandez privitor la Bulgaria, care este în acest demers umăr la umăr cu România, a fost mutată de pe data de 6 decembrie pe data de 14-16 decembrie, în funcție de reunirea noului Parlament de la Haga”. Până în data de 16 decembrie nu poate fi vorba despre „un eventual consiliu extraordinar, pentru că nu există votul pentru Bulgaria”.
Europarlamentarul susține că „atât autoritățile, atât autoritățile austriece, cât și toate oficialitățile de la Bruxelles comisie, consiliu, Parlament sunt conștiente de faptul că astăzi suveraniștii anti-europeni sunt sub 20% grupurile ID și parțiale CR din Parlamentul European, iar pe proiecția din anul electoral 2024 pe alegerile euro-europarlamentare”.
„Suveraniștii anti-europeni pot ajunge între 30 și 5 și 40%”, iar acest lucru nu poate fi decât în favoarea României, a afirmat el.
„Pe lângă pierderile economice pe care le suferă inclusiv companiile austriece, dar și România aproape 1,5% din PIB, dar și companiile austriece prezente pe teritoriul național român, este vorba de o chestiune ce ține de modul în care românii s-au poziționat post-decizie 8 decembrie din națiunea aflată în top trei cea mai optimistă euro-optimistă cu privire la instituțiile europene post-decizie 08.12.2022 România”, a continuat Rareș Bogdan.