Planul Senatului a aprobat, miercuri, solicitarea făcută de Direcția Națională Anticorpuție privind începerea urmăririi penale pe numele lui Florin Cîțu, fost premier, în prezent senator. Cîțu e acuzat de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor anti-COVID.
Citește și Sunt vizați 600.000 de români. Anunțul Hidroelectrica cu privire la facturi
Solicitarea DNA de ridicare a imunității fostului premier a fost aprobată de Senat cu 90 de voturi „pentru” și două „împotrivă”. Trei senatori nu au votat.
Florin Cîțu și-a studiat dosarul alături de doi avocați la Comisia juridică. Fostul premier spusese că le va cere colegilor din partid să voteze pentru ridicarea imunității sale parlamentare, dar a precizat și faptul că și-a îndeplinit atribuțiile de premier „în conformitate cu legislaţia din România”.
„Trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe şi să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunităţii. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a spus Florin Cîţu.
Întrebat anterior dacă consideră că dosarul ar trebui pus pe pauză până când se pronunță instanțele europene, Cîțu spusese că „Eu zic că în România trebuie discutat acest subiect, trebuie văzut ce s-a întâmplat atunci”.
Referitor la o eventuală demisie, Florin Cîțu a spus că ar fi demisionat dacă ar fi avut vreo funcție în PNL.
Săptămâna trecută, DNA a transmis că a cerut începerea urmăririi penale față de fostul premier Florin Cîțu și cei doi foști ministri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, în dosarul vaccinurilor, pentru săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, prejudiciul fiind de un miliard de euro.
„În conformitate cu prevederile constituționale și legale, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”, a transmis DNA.
„Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente / analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”, se mai arată în comunicatul DNA.