Ministrul Elena Udrea a declarat recent ca
turismul de sanatate este una dintre prioritatile Ministerului Turismului si
Dezvoltarii Nationale, iar aceasta ramura este acoperita preponderent de zona
balneo. Pentru moment, insa, turismul balnear inregistreaza un regres fata de
anii trecuti si nicidecum o crestere.
Astfel, potrivit ANAT, turismul balnear a
inregistrat in 2011 o scadere de 20% fata de anul trecut, atat din cauza
lipsei infrastructurii cat si din cauza lipsei credibilitatii institutiilor de
profil pe plan international.
Oficialii Camerei de Comert si Industrie Covasna spun ca un impediment in atragerea turistilor straini in
statiunile balneo-climaterice din Romania este lipsa certificatelor
internationale ale unitatilor de cazare si de tratament din aceste zone. Astfel,
hotelurile sau bazele de tratament din Romania nu au credibilitate pe plan
international si sunt de multe ori ocolite in favoarea statiunilor din alte tari. Printre probleme ridicate de organizatiille prezente la masa
rotunda a patronatelor din domeniu se numara si necesitatea unor criterii
obiective de clasificare a statiunilor balneo-climaterice, astfel incat acestea
sa fie recunoscute si acceptate de casele de asigurari si de pensii din tarile
Uniunii Europene.
In acest context, reprezentantii asociatiiilor spun ca este necesar ca tot mai
multe zone sa primeasca titulatura de statiune balneo. In prezent, doar 10
statiuni turistice din Romania au primit statutul oficial de “statiune
balneo-climaterica” prin hotarari emise de Ministerul Sanatatii. Criteriile
dupa care anumite zone primesc titulatura de statiune balneo-climaterice sunt:
vechime mai mare de 100 ani, prezenta in statiune a hotelurilor din toate
categoriile de stele, puncte de divertisment, prezenta cel putin a unei baze de
tratament. Alte 10 statiuni vor primi aceeasi titulatura pana la sfarsitul
acestui an. Prin acest statut oficial, statiunile locale sunt recunoscute si la
nivel international.
O alta problema pe care organizatiile au identificat-o este faptul ca legislatia in
vigoare avantajeza doar dezvoltatorii care investesc in noi spatii de cazare. Prin
urmare este mai ieftin si convenabil sa construiesti un hotel nou decat sa
reamenajezi unul deja construit. Ca urmare, multi evita sa opereze baza
materiala mostenita, care nu mai corespunde standardelor europene din
domeniu. Asociatiile din domeniu considera ca facilitati fiscale ar trebui acordate unui grup mai mare de jucatori din domeniu.
Asociatiile propun, spre exemplu, acordarea de facilitati fiscale si agentiilor
de turism pentru vanzarea de pachete turistice in statiunile balneare
certificate va creste interesul pentru aceasta ramura a
turismului.
Organizatiile considera ca atat reducera TVA-ului cu 5% pentru
pachetele de servicii balneo si de sanatate, cat si neimpozitarea profitului
reinvestit sau sustinerea dobanzilor la creditele obtinute pentru modernizarea
spatiilor de cazare sunt necesare pentru cresterea apetitului de a investi in
turismul balnear. Pe langa aceste solutii propuse, asociatiile adauga si alocarea unei cote de 10% din bugetul
CNAS pentru tratamentul balneo si de sanatate, fond distribuit Caselor Judetene
de Asigurari de Sanatate proportional cu numarul de paturi din statiunile
balneare din fiecare judet.
Potrivit analizelor ANAT, anul trecut au venit in Romania 60.000 de turisti
straini in scopuri medicale.
Organizatiile care au participat la dezbaterea
de saptamana trecuta sunt Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
(OPTBR), Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), Asociatia Nationala
a Statiunilor Turistice din Romania (ANSTR), Camera de Comert si Industrie
Covasna si Institutul de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie.