Badulescu, ANAT: In turism, o investitie nu vine niciodata singura

DailyBusiness

: Care sunt nucleele turistice generatoare de incoming in Romania?
Traian Badulescu: Lasand la o parte litoralul si Sibiul, care este anul acesta un nucleu in calitate de capitala culturala, avem Delta Dunarii, care este un nucleu de incoming, desi are un regim special ca destinatie si nu suporta turismul de masa. In plus, exista Bucovina si Maramures, care atrag prin pastrarea traditiilor, prin bisericile pictate, respectiv bisericile de lemn, dar si Transilvania, prin mitul lui Dracula.

DB: Cati turisti straini atrage anual mitul lui Dracula?
TB: Potentialul acestui mit este urias, anual vin cateva zeci de mii de turisti straini in Transilvania pe urmele lui Dracula. Am discutat chiar cu delegatul biroului de promovare din New York, care imi povestea de o cerere din partea unui cuplu american ce vroia sa-si organizeze nunta si sa petreaca luna de miere in Transilvania intr-un circuit „Pe Urmele Lui Dracula”. Au cerut chiar sa li se oficieze ceremonia de un descendent al preotului din romanul lui Bram Stocker. Nu stiu daca au reusit sa raspunda cererii, dar cert este ca acest mit genereaza si el o parte din incoming-ul din Romania.

DB: Aceste excentricitati provocate de mit sunt in numar mare?
TB: Vin in Transilvania si turisti excentrici, insa nu se poate generaliza, sunt si multi turisti care vin atrasi de valentele culturale ale mitului.

DB: Ce incasari aduce mitul lui Dracula?
TB: Aduce incasari de cateva milioane de euro pe an.

DB:Este importanta aceasta cultura a simbolului pentru turism?
TB: Cultura simbolurilor este foarte importanta pentru turism, turismul creste prin mituri si cel mai important este ca orice poate deveni un simbol daca este bine promovat. Sunt tari care mizeaza pe zambet ca simbol; spre exemplu, Tailanda.

DB: In opinia dumneavoastra, Romania pe ce ar putea miza?
TB: Noi putem miza pe spiritualitate si pe ospitalitate, dar nu pe ospitalitatea institutionalizata. La hoteluri ospitalitatea este rece, chiar in cazul serviciilor impecabile. In schimb, in pensiunile rurale, proprietarii si-au pastrat stilul prietenos. Aici, fiind putine locuri de cazare, se intaureaza o alta legatura intre gazda si oaspete.

DB: In ce zone din Romania este cel mai dezvoltat turismul rural?
TB: In judetul Brasov, in zonele limitrofe Sibiului, in Muntii Apuseni, in Bucovina si Maramures, Vrancea, Buzau si Delta Dunarii.

200 mil. euro din turism rural

DB: Care este ponderea acestui tip de turism in totalul incomingului?
TB: Din circa 1,5 milioane de turisti straini, 15-20% aleg turismul rural, ceea ce inseamna valoric intre 100 si 200 milioane de euro.

DB: Va deveni acest tip de turism unul majoritar?
TB: Turismul rural va creste, dar nu va deveni majoritar, pentru ca in acelasi timp vor creste si alte tipuri de turism: turismul balnear, care se va dezvolta, desi momentan este nevoie de investitii, cel de evenimente – o data cu intrarea in UE, din ce in ce mai multe evenimente internationale sunt organizate la noi in tara. De asemenea, litoralul, unde totusi se afla 41% din structurile de cazare din Romania, dar turismul rural va ramane o dominanta. De fapt, Consilul Mondial al Turismului si Calatoriilor a facut un studiu dedicat Romaniei si a ajuns la concluzia ca ar trebui sa mizeze pe turismul balnear, pe cel rural, pe cel de evenimente si pe cel cultural, nu pe litoral si statiuni montane, unde avem o concurenta foarte puternica in tari ca Grecia, Turcia, Bulgaria, Elvetia, Austria.

DB: Cum stau lucrurile cu turismul balnear?
TB: In statiunile balneare intalnim inca un turism cu tenta sociala. Oamenii pleaca prin casele de pensii, insa, pas cu pas, o data cu integrarea in UE, se vor rastrange aceste subventii si turismul balnear va fi mai aproape de ceea ce este el in Occident, unde acest segment are scop de combatere a stresului, nu de tratament.

DB: Pot statiunile balneare din Romania sa atraga un alt tip de turism, avand in vedere lipsa investitiilor?
TB: Turismul acesta cu tenta sociala are si el meritul lui, practic a asigurat supravieturiea acelor statiuni. In ceea ce priveste investitiile, acestea sunt necesare in primul rand la nivel de infrastructura si deja au inceput sa se faca. Trebuie insa investitii de masa, un singur investitor nu poate ridica potentialul turistic al unei zone, dar sub acest aspect se aplica regula „o investitie nu vine niciodata singura”. Va dau un exemplu: un intreprinzator italian a investit in refacerea cetatii Rasnov. Dupa finalizarea acelui proiect, au inceput sa se dezvolte pensiuni in imprejurimi, si asa mai departe.

Finantari europene pentru infrastructura

DB: De unde vor veni investitiile?
TB: Pentru infrastructura – cel mai probabil din fonduri europene, pentru ca exista un program special al UE pentru dezvoltarea infrastructurii din statiunile turistice.

DB: Cat valoreaza turismul balnear din Romania?
TB: Peste 100 milioane de euro anual.

DB: Consiliul Mondial al Turismului mentiona si turismul de evenimente. Ce pondere are, la ora actuala, in totalul incomingului?
TB: Este un turism de nisa, reprezinta cateva procente din incoming, as spune maxim 5%, insa, in cadrul acestor evenimente se organizeaza de obicei si mini-circuite, sau cel putin un tur al orasului, iar oamenii se pot hotari sa vina apoi in vacanta aici.

DB: Pentru ca vorbim despre turismul de nisa, exista in Romania zone turistice exclusiviste?
TB: Zone nu, insa exista resorturi exclusiviste in Delta Dunarii, spre exemplu.

DB: Ar fi util pentru romanii si strainii cu bani sa existe mai multe astfel de resorturi, sau chiar sa fie create astfel de zone dedicate acestui segment?
TB: Este posibil. In general, romanii cu bani care pleaca in concedii mai indelungate cred ca vor alege destinatii din afara chiar daca ar exista la noi zone turistice exclusiviste. In cazul in care ar aparea, probabil ar fi destinate mini-vacantelor de sfarsit de saptamana, care intradevar sunt petrecute in Romania. In ce-i priveste pe straini, ei sunt atrasi de circuitele turistice cu tenta culturala din Romania, care reprezinta o buna parte din Incoming.

Atractia turismului cultural

DB: Atrage Romania prin cultura?
TB: Circuitele din Romania au o tenta culturala, se viziteaza cetatile sasesti, manastirile. Pe litoral, anul acesta vor fi circa 100.000 de turisti straini. Pe munte, vin putini turisti straini. Romania atrage asadar prin turism cultural, care acopera circa 80% din incoming la nivel de sector. Strainii care vin sunt mult mai rigurosi fata de obiectivele turistice vizitate, comparativ cu romanii.

DB: Vorbeati de manastiri. Exista turisti straini care se cazeaza la manastiri?
TB: Da, japonezilor le place foarte mult. Preturile fiind insa foarte mici, acest segment, care atrage nu numai straini ci si romani, nu genereaza valoric foarte mult.

DB: Cat la suta dintre romani isi petrec concediul in tara?
TB: 80% dintre romani isi petrec vacantele in tara, iar dintre cei care vor pleca anul acesta, circa 600.000 se duc in Bulgaria, Grecia si Turcia.

DB: Cat timp va mai conduce Bulgaria in topul preferintelor romanilor?
TB: Din 2008, numarul turistilor romani care placa in Bulgaria nu va mai creste. A revenit puternic Turcia, care acum cativa ani era in top, apoi a fost devansata de Grecia si acum este posibil sa recupereze terenul pierdut.

DB: Cati turisti romani a atras Turcia anul trecut?
TB: Circa 50.000, dar in Turcia se practica in mare parte un turism de lux, spre deosebire de Bulgaria si Grecia, de fapt de partea continentala a Greciei.

Sejururi de lux la „vecini”

DB: La ce va referiti cand spuneti turism de lux?
TB: Hotelierii turci au introdus anul acesta conceptul turistic all-inclusive ca la carte, care presupune servirea de bauturi mai vechi de import. De asemenea, in Turcia nu se merge pe bufetul suedez, ci pe servirea din partea personalului – stai la plaja si un chelner vine sa te intrebe ce vrei de baut. In plus, in Turcia sunt hoteluri de la trei stele in sus.

DB: Si in Bulgaria nu exista astfel de hoteluri?
TB: Nu gasesc un pachet all-inclusive de lux din Bulgaria. Ganditi-va ca in plin sezon, un astfel de pachet costa maxim 400 de euro. Sunt cateva hoteluri realmente de lux, dar in definitiv Bulgaria este o destinatie in care chiar si un roman cu venituri mici isi poate permite sa plece.

DB: Turcia nu este accesibila tuturor?
TB: In Turcia este exact invers, exista doar cateva zone unde se gasesc hoteluri care nu sunt de lux. Din cei 50.000 de turisti romani care au plecat in Turcia anul trecut, peste 80% au ales structuri hoteliere si statiuni de lux.

DB: In Grecia cum stau lucrurile?
TB: Grecia continentala este asemanatoare Bulgariei ca tarife, in timp ce in Grecia insulara un pachet costa minim 3-4.000 euro.

DB: Cat a valorat turismul de lux din Turcia anul trecut?
TB: 20-30 milioane de euro.

DB:Cu cat va creste turismul in Turcia anul acesta?
TB: Anul acesta vor merge cu circa 30% mai multi romani in Turcia, este o tara care revine in forta, acum nu mai exista nici problemele cu atacurile teroriste, si este posibil ca aceasta tara sa revina in topul preferintelor romanilor, avand in vedere promovarea puternica.

Campanii de promovare prost facute

DB: Si in Romania sunt acum cateva spoturi pentru promovarea turimului intern. Aceste campanii reusesc sa determine cresteri?
TB: Nu prea, pentru ca sunt foste prost facute. Campania de promovare a litoralului de anul trecut a inceput in perioada estivala, cand deja nu mai era necesara. Pe langa acest lucru, oamenilor nu li se spune unde sa mearga sa cumpere. La Targul de Turism din Berlin veneau turistii sa ne intrebe de unde pot cumpara ceea ce vedeau.

DB: Care este solutia?
TB: Ar fi necesar un portal care sa cuprinda agentiile si sa ofere anumite destinatii, insa nu oricum, ci ar trebui sa fie create parteneriate intre agentiile care promoveaza aceeasi destinatie, pentru ca turistul sa aiba in fata intreaga oferta.

DB: Ce le-au lipsit acestor campanii pentru a fi eficiente?
TB: Sa fie incepute din timp, sa aiba un mesaj bine tintit si ceea ce am mai spus, sa mentioneze si de unde pot cumpara acele destinatii. Campania pentru promovarea Sibiului a inceput acum doi ani, in timp ce Turcia a avut nevoie de o campanie ampla pentru a intra in mintea cumparatorului, iar pentru Thailanda a fost de asemenea nevoie de cativa ani pentru promovare.

DB: Ce efecte ar avea o campanie care ar atinge aceste elemente despre care am vorbit?
TB: Daca dam exemplul Sibiului, aici campania a generat cresteri foarte mari, probabil s-a dublat sau triplat numarul de turisti; anul acesta estimam 500.000 de vizitatori. De asemenea, Turcia, pentru a intra in mintea consumatorului, de la tara din 1980 la cea de acum, a beneficiat de mai multe campanii de promovare. Thailanda – la fel. Turismul creste gradual, nu brusc, de obicei cei ce fac aceste campanii sunt dezamagiti ca ele nu dau roade imediat, insa nu asa merg lucrurile.

Specializarea agentiilor de turism

DB: Cat de importanta este specializarea agentiilor de turism?
TB: Foate importanta. Agentia Eximtur este specializata pe litoral, Majestic la fel, Romantic Travel promoveaza mitul lui Dracula, alte agentii s-au specializat pe Bucovina si Maramures. Aceste agentii aduc un aflux de turisti in acele zone, spre deosebire de o o agentie care nu se specializeaza si aduce cativa turisti in fiecare locatie.

DB: Care sunt beneficiile specializarii?
TB: Rulajul este foarte important in turism, daca o agentie duce cativa turisti intr-un hotel, nu va avea parte de discount-uri, spre deosebire de o agentie care duce cateva zeci, chiar sute de turisti. De asemenea, daca turistii sunt nemultumiti de serviciile unui hotel, care ar putea sa piarda foarte multi clienti din acest motiv, o agentie specializata va avea suficienta putere incat sa rezolve problema. In cazul unei agentii nespecializate, care nu aduce decat cativa turisti, hotelieri nu vor avea nici o problema daca nu vor mai apela la ei, pentru ca nu pierd foarte multi clienti.