- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Turism

Cum vrea sefa Tarom sa readuca firma pe profit in 2010, dupa ratarea obiectivului anul trecut

11 Feb, 00:01 • elena.olteanu
Se increde sau nu actuala sefa Tarom in declaratiile venite dinspre UDMR privind schimbarea sa din functie, si care este planul de reducere a costurilor pentru indeplinirea obiectivului principal din 2010, profitul, aflati dintr-un interviu acordat DailyBusiness.ro de catre Ruxandra Brutaru, directorul general Tarom.
Cum vrea sefa Tarom sa readuca firma pe profit in 2010, dupa ratarea obiectivului anul trecut

Tarom estimeaza pentru anul 2009 pierderi de 90,9 milioane lei (21,4 mil.euro), la venituri de 1,1 miliarde de lei (260 mil.euro), mai mici decat incasarile programate prin buget la inceputul anului 2009.

DailyBusiness.ro: Planul pentru 2009 a fost atingerea break-even-ului. Care a fost motivul pentru care nu ati atins acest target?
Ruxandra Brutaru: Nerealizarea veniturilor, cauza fundamentala. Apoi, pana sa vin eu nu a existat niciun proiect de reducere a costurilor si ne-a luat aproximativ 6 luni sa-l demaram, sa analizam, sa implementam un proiect structural de reducere, iar piata din pacate nu ne-a ajutat. Apoi, pasagerii business aproape au disparut, iar ei reprezinta o pondere mica din punct de vedere numeric, dar mare pe venituri. O sa ne fie greu sa-i recastigam. Suntem acum undeva la 50%, fata de cati aveam inaintea crizei.

DB: Pe ce plan de venituri v-ati facut acest calcul?
RB: Veniturile pe care ni le propusesem depaseau putin cele 350 mil. dolari bugetati, astfel incat sa fie suficiente sa acopere costurile. Din pacate ele nu s-au realizat, am avut un deficit de peste 20% pe aceasta zona. Totusi, din luna mai a anului trecut am inceput sa inregistram un progres, fata de perioadele similare din 2008, din punct de vedere al numarului de pasageri. Si in ianuarie 2010 avem o depasire fata de ianuarie 2009, cu 20%.

Din punct de vedere al veniturilor realizate o sa fie foarte dificil pentru industria aeriana, deoarece a avut loc o diluare a tarifului mediu, la toate companiile aeriene, ceea ce o sa fie foarte greu de recuperat pentru a acoperi costurile. Prin urmare, singura sansa pe care o avem noi, companiile aeriene, este sa ne reorganizam structura de costuri.

Lucram la proiecte care sa ne asigure o reducere a costurilor cam cu 15%, printre acestea reducerea consumului de combustibil, in momentul de fata desenam o „poza a idealului”. Exista o plaja de 12 pana la 18 luni de aplicare a acestui plan. Acesti 15%, in cuantum depasesc 20 de milioane de dolari.

DB: Veti face concedieri?
RB: Vom reorganiza si activitatea de personal.

DB: Pentru anul in curs aveti acelasi target, si anume atingerea break-even-ului. Va sustineti in continuare obiectivul, tinand cont ca anul trecut nu a fost indeplinit?
RB: Noi credem ca putem. Diferenta fata de 2009 este ca atunci am preluat compania cu un buget deja realizat. A fost realizat cu 3 luni inainte de a veni la conducere. De data aceasta suntem cu totul responabil de realizarea acestui buget pentru ca suntem noi insine cei care am stabilit gradul de investitii pe care o sa-l facem in operare.

DB: Iar daca aceasta criza va continua, cum de altfel se si preconizeaza?
RB: Noi am facut anul trecut cu o echipa de la Londra identificarea gradelor de risc si avem un plan pe care il urmam si incercam sa limitam expunerea companiei la acesti factori de risc externi.

DB: Care sunt aceste planuri?
RB: Nu pot sa vi le spun, dar tin foarte mult de strategie de comunicare, de pret. Nicio companie nu poate sa realizeze un plan de management al riscului care sa elimine toate riscurile.

Noi am considerat in elaborarea strategiei noastre si a bugetului ca pana in vara lui 2011 nu vom iesi din criza si am plecat de la aceasta premisa de la inceput. Este un plan foarte conservator si cred cu tarie ca de data aceasta putem sa-l realizam.

DB: Ce profit v-ati propus pentru acest an?
RB: Am pus un mic profit, de 2 mil. dolari. Ne propunem insa sa realizam tot ce ne-am targetat pe partea de reducere de costuri, pentru ca veniturile vor ramane mult mai mici comparat cu ce am avut in trecut, la nivelul intregii industrii.

DB:Ce venituri estimati pentru anul acesta?
RB: Avem o crestere de peste 20% fata de 2009 si credem ca o sa realizam, vom opera mai multe rute.

DB: Ati fost si director de marketing la Blue Air. Cum va ajuta acest lucru acum, in competitia cu low costul?
RB: Foarte multe din lucrurile de acolo imi sunt cunoscute pentru ca au fost create de mine, dar din punct de vedere al concurentei, metodele folosite de companiile clasice si cele folosite de low cost sunt complet diferite. Cunoasterea sistemelor de functionare a sistemului low cost nu pot sa spun ca mi-a fost de real folos sau „arma ascunsa” in strategia pentru Tarom.

DB: Nu v-a influentat in niciun fel nici ca strategie de implementare a preturilor?
RB: Companiile aeriene de linie si cele low cost au strategii foarte diferite de managementul capacitatii – sistemul unui low cost este foarte simplu, in timp ce unul al companiilor de linie este foarte complex. Este o diferenta de la cateva tarife pe ruta, la cateva sute de tarife. Parteneriatele globale ne obliga ca sistemul tarifar sa sa se oglindeasca unui sistem tarifar complementar fandabil tuturor clientilor din lume.

Am tras sa aduc cat mai multa simplicitate Taromului, pentru ca tot ceea ce este surplus costa bani. Dar aceasta este o ratiune pur economica, nu inseamna neaparat ca tindem sa ne asemanam cu low cost-ul.

DB: Cum sunteti vazuta in companie, tinand cont ca, la 29 de ani, probabil sunteti cel mai tanar director din istoria Tarom?
RB: O companie nu este condusa de un singur om, ci de o echipa. Nu am intampinat pana acum dezavantaje. Stiti care e problema, oamenii intotdeauna au o retinere la nou, tot ceea ce vine nou in viata tratam cu putina distanta, dar in clipa in care vedem ca noutatea este benefica si este in concordanta cu binele nostru, o acceptam. Asta cred ca a fost si pasul colegilor mei. Cred ca am avut avantaje, deoarece oamenii au avut o deschidere mai mare fata de mine decat daca as fi avut cu 25 de ani in plus.
[quote]Singura formula a unei companii aeriene de a nu iesi pe pierdere este sa-si restructureze partea de costuri[/quote]
DB: Credeti ca Tarom risca sa intre in faliment, dupa modelul altor companii aeriene nationale – Alitalia, Malev?
RB: Sub nicio forma. Aceste companii au ajuns sa fie privatizate ca ultima optiune. Tarom vine de pe un val sanatos, a fost profitabila aproape 5 ani, pierderea din 2008 nu a fost foarte mare, in comparatie cu impactul pe cost cauzat pe petrol (in mai 2008 combustibilul pentru aeronave a ajuns la o medie de 160 de dolari pe baril, cu 87% mai mare fata de perioada similara din 2007 – n.r.).

Dar ceea ce s-a intamplat in 2009 este rezultatul unei neconcordante intre zona de venit si cea de costuri. Fiind pe val in 2008, toata lumea a fost concentrata pe dezvoltare, pe adaugare de rute, un lucru absolut sanatos, insa ceea ce nu a fost bine este ponderea care s-a dat reducerii simultane a cheltuielilor. Ca atare, 2009 a lovit foarte crunt, pentru ca aceste costuri erau mult mai mari fata de veniturile care se puteau realiza. De aceea am muncit anul trecut sa identificam acele „bube” pentru a vedea concret cum putem sa le reducem.
[quote]Este foarte greu sa impui unui operator privat sa se gandeasca si la interesele natiunii[/quote]
DB: Si atunci credeti ca privatizarea ar fi o solutie in viitor?
RB: Proprietarul este cel care va poate raspunde la aceasta intrebare (Ministerul Transporturilor are peste 96% din Tarom – n.r.), tot ceea ce eu va pot spune este ca daca va uitati pe piata internationala, veti vedea ca peste 90% din companiile care s-au privatizat au fost niste succese rasunatoare. Dar privatizarile acelea nu s-au facut in totalitate, ci cu pastrarea unui minim control al statului.

Nu as avea un motiv intemeiat sa ma ingrijoreze o privatizare, dimpotriva, ar insemna o flexibilitate mai mare in ceea ce insemna interactivitatea noastra interna, raportarile fata de proprietar, o agresivitate mai mare, pentru ca ne-am misca mai repede in piata.

DB: Inteleg ca personal, dumneavoastra, sustineti varianta privatizarii?
RB: Personal, consider ca o privatizare totala nu ar fi oportuna. Din ce motiv? Pentru ca Tarom este o companie nationala unde la mijloc sunt interesele natiunii respective, care nu mai pot fi realizate in conditiile in care vine un operator privat.

DB: Interesele natiunii, despre care vorbiti, ar fi neglijate daca Tarom se vinde?
RB: Exista interese nationale care tin de dezvoltarea economica a tarii, dezvoltarea pe orizontala, la care nimeni nu se uita. Intr-adevar este posibil ca un anumit sector sa-ti aduca o anumita paguba in ceea ce inseamna tot planul tau strategic, insa trebuie sa vezi beneficiile colaterale pe care ti le aduce acea operare.

Am mai spus in trecut – Romania cunoaste o anumita dezvoltare in anumite piete domestice si datorita operarii companiei Tarom. Ganditi-va ca nu toate cursele interne au fost profitabile, si totusi ele au fost operate. Imaginati-va o companie care nu-si mai continua acele zboruri si aeroporturile respective intrau in paragina. Un aeroport reprezinta un punct culminant in dezvoltarea economica a unei regiuni.

Este foarte greu sa impui unui operator privat sa gandeasca altfel. Noi, fiind nationali, avem doua mari responsabilitati – cea economica si cea de a proteja interesele natiunii.

Orice privat care vine isi vede propriul interes – banul. Nu-l intereseaza cati oameni raman fara locuri de munca, toate acele lucruri care se propaga. De asta va spun ca eu sunt pentru privatizare, insa aceasta privatizare nu inseamna neaparat ca iau acel bun si-l instrainez, ci multe alte lucruri – o strangere de capital, restructurarea organizatiei astfel incat sa fie mult mai competitiva.
[quote]In prezent, preturile biletelor au ajuns atat de jos incat nu prea mai au unde sa mai scada[/quote]
DB: Cum comentati faptul ca UDMR intentioneaza sa preia sefia Tarom?
RB: Nu comentez. In primul rand nu sunt om politic si nu am nicio implicare politica in niciun partid. Eu acum am un sef, se numeste Radu Berceanu, iar cat timp dansul imi acorda increderea de a fi aici si imi sustine activitatile, aceasta este singura mea preocupare. Se vorbeste de toate cele in lumea aceasta mare si nu plec urechea.

DB: Ati inceput o politica de practicare a tarifelor asemanatoare cu cea a low costurilor. Pana unde mai pot cobori tarifele Tarom?
RB: Compania Tarom a suferit o transformare a politicii tarifare, am fost fortati de instrumentele pietei. Noi evitam sa intram in competitie directa cu low costul deoarece noi vindem alte produse, dar ca urmare a crizei economice am fost obligati sa practicam politici tarifare foarte agresive. Tarom nu s-a pozitionat ca o companie cu tarife foarte joase si asta a fost motivul pentru care am insistat pe comunicare, sa aratam ca si la noi se gasesc in prezent tarife foarte accesibile, promotii.

In prezent, tarifele noastre sunt la fel, poate chiar mai bune decat ale unui low cost, diferenta dintre cele doua produse fiind ca noi oferim servicii all inclusive, acces pe aeroporturi principale. Intre companiile de linie si cele low cost diferenta nu mai este pretul, nu mai este diferenta, ci calitatea serviciilor.

DB: Revenind la intrebare. Mai au unde sa mai scada tarifele Tarom?
RB: In prezent, preturile biletelor au ajuns atat de jos incat nu prea mai au unde sa mai scada.
[quote]Speram sa ramanem primul operator pe piata[/quote]
DB: Anul trecut, principalii operatori low cost de pe piata, Blue Air si Wizz Air, au ajuns la aproximativ acelasi numar de pasageri ca si Tarom. Credeti ca anul acesta vor depasi Tarom?
RB: Ramane de vazut. Dansii au crescut foarte mult prin dezvoltare organica, adica au deshis foarte multe curse noi. Diferenta dintre noi si dansii este ca noi avem o abordare mult mai conservatoare. Daca un low cost a deschis o cursa si in 3 luni nu mai exista, ei isi permit acest „joc de curse”. Noi suntem mai conservatori si atunci cand deschidem curse nu ne gandim sa le si inchidem, ne asiguram ca acele curse sa fie sustenabile pentru o perioada indelungata de timp. Din istoria noastra foarte putine curse au fost retrase.

Si in aceasta dezvoltare organica exista o anumita limita. Pe piata din Romania limitele sunt relativ atinse, dar dupa cum vedeti au strategii de dezvoltare pe diverse piete, fiecare companie are strategia ei. Ne-am propus un razboi cu noi insine si trebuie sa imbunatatim incarcarea in avioane, cati mai multi pasageri pe noile curse.

Sunt competitorii nostri, insa nu in sensul in care daca ei au deschis 7 rute, eu trebuie sa deschid 9, ci trebuie sa fac profit. Noi consideram ca in continuare vom ramane jucatori foarte importanti in piata.

DB: Va vedeti anul acesta printre primii 3 operatori?
RB: Cu siguranta vom fi printre primii trei, insa noi speram chiar sa ramanem primul.

DB: Profitul este principalul target?
RB: Evident. Si al dansilor sa nu credeti ca este altul.

DB: Care este gradul minim de ocupare al unei aeronave Tarom pentru care acea cursa pe care opereaza sa mai merite pastrata?
RB: Depinde de cursa. Spre exemplu, mai sunt curse care au un grad scazut, dar au ocupate in jur de 20 de locuri la clasa business. Adica acea cursa imi produce venituri mai mari decat una de Madrid, cu toate care are un grad foarte ridicat de incarcare.

DB:Cat investiti in promovare anul acesta fata de anul trecut?
RB: In mod normal o companie aeriana sta undeva la 3% din buget. Anul trecut nu am investit atat pentru ca nu am avut posibilitatea bugetata. Anul acesta cred ca va depasi 2-3% din buget.

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
Scandal la Coca-Cola! Reclama de Crăciun din 2024, distrusă de furia publicului după ce s-a aflat cine a realizat-o
Scandal la Coca-Cola! Reclama de Crăciun din 2024, distrusă de furia publicului după ce s-a aflat ...
Bani de stat pentru români. Cine primeşte 2.300 de lei direct pe card de la 2 decembrie 2024
Bani de stat pentru români. Cine primeşte 2.300 de lei direct pe card de la 2 decembrie 2024
Concedieri masive la o firmă cu mii de angajaţi în România. Peste 5.500 de locuri de muncă sunt în pericol
Concedieri masive la o firmă cu mii de angajaţi în România. Peste 5.500 de locuri de muncă sunt ...
Ursula von der Leyen aduce vestea mult așteptată: România, aproape de aderarea la spațiul Schengen
Ursula von der Leyen aduce vestea mult așteptată: România, aproape de aderarea la spațiul Schengen
Pericol pentru UE. Un acord riscă să se prăbușească, iar pierderile ar fi devastatoare!
Pericol pentru UE. Un acord riscă să se prăbușească, iar pierderile ar fi devastatoare!
ANAF avertizează: Mesajele false care îți pot pune în pericol datele personale!
ANAF avertizează: Mesajele false care îți pot pune în pericol datele personale!
Tichete sociale de sărbători. Distribuirea începe pe 9 decembrie
Tichete sociale de sărbători. Distribuirea începe pe 9 decembrie
Acces la internet aproape total în orașele UE. 95% dintre gospodării sunt conectate!
Acces la internet aproape total în orașele UE. 95% dintre gospodării sunt conectate!
Aurul strălucește la maxim istoric. Prețul atinge un nou record mondial
Aurul strălucește la maxim istoric. Prețul atinge un nou record mondial
Elevii din România care vor primi 1100 lei. Condițiile pe care trebuie să le indeplinească
Elevii din România care vor primi 1100 lei. Condițiile pe care trebuie să le indeplinească
Problemele pieței de mașini electrice se adâncesc, atât în România, cât și la nivel global
Problemele pieței de mașini electrice se adâncesc, atât în România, cât și la nivel global
Ce domenii ar putea fi vizate de măsurile fiscale din 2025. Mulți angajați, în pericol să le scadă salariile
Ce domenii ar putea fi vizate de măsurile fiscale din 2025. Mulți angajați, în pericol să le scadă ...
Unde lucrează românii care au economii de peste 100.000 de euro
Unde lucrează românii care au economii de peste 100.000 de euro
Totul despre ”fondul de urgență”. Cum să pui deoparte 20 la sută din ce câștigi
Totul despre ”fondul de urgență”. Cum să pui deoparte 20 la sută din ce câștigi
Prada face investiții de zeci de milioane de euro în România. A deschis a doua fabrică
Prada face investiții de zeci de milioane de euro în România. A deschis a doua fabrică
ANPC, în război cu una dintre cele mai mari bănci multinaționale din România. 90.000 de clienți afectați
ANPC, în război cu una dintre cele mai mari bănci multinaționale din România. 90.000 de clienți ...
Rafael Nadal, maşină de bani pentru sponsori. Case de lux 200 de milioane de euro, girate de „regele zgurii” după retragere
Rafael Nadal, maşină de bani pentru sponsori. Case de lux 200 de milioane de euro, girate de „regele ...
Se dau bani de la stat! Vor intra direct pe cardurile românilor
Se dau bani de la stat! Vor intra direct pe cardurile românilor