„Toata lumea vorbeste de lipsa infrastructurii fizice si nimeni de
infrastructura umana. In strainatate, in turism lucreaza cel mai bine platiti
angajati dupa cei din sistemul bancar. Ai nostri patroni nu-si trimit oamenii sa
invete limbi straine pe motiv ca a doua zi vor pleca in Spania sau Italia. Daca
facem turism cu oameni nepregatiti, nici nu ne putem astepta la
rezultate”, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, citat de
Mediafax.
Economsitul-sef al Bancpost, Dan Bucsa, vede starea deplorabila a turismului
romanesc ca o consecinta a politicii de a opri intrarea marilor investitori pe
aceasta piata, ceea ce a permis promovarea unor antreprenori locali nepriceputi,
selectati pe alte criterii decat cele de performanta.
„Cred ca principala cauza din turism este costul intrarii. De fapt, noi
nu i-am invitat niciodata pe straini sa investeasca aici. Investitiile sunt
atomizate si de proasta calitate. Diferenta de calitate este foarte mare”,
a spus Bucsa.
Analistii au relevat ca evolutia turismului a fost descendenta in ultimii
ani, in ciuda unor declaratii care indicau iesirea din criza a acestui sector.
„In timpul crizei, balanta serviciilor, desi anterior excedentara, in
momentul de fata a ajuns deficitara, in principal in zona de turism. Daca
anterior turismul aducea totusi cateva sute de milioane, acum aduce deficit.
Adica romanii se duc mai mult in strainatate decat vin strainii in Romania.
Spune multe lucruri. Bulgarii au privatizat cu nemtii, noi ce am ales? (…) Mai
e si problema infrastructurii. Cum sa faci turism cand in locurile pe care le
promovam nu poti ajunge pe sosele?”, a spus Ionut Dumitru, presedintele
Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR).
Problema infrastructurii a fost ridicata si de economistul-sef al RBS, Catalina
Molnar, care a insistat ca lipsa cailor de acces, dar si starea precara a
drumurilor reprezinta un impediment atat pentru turism, cat si pentru celelalte
servicii, cum ar fi transporturile.
„La noi totul e segmentat, avem o segmentare majora si in turism, si in
agricultura. De unul singur este destul de greu. Statul ar trebui sa aiba un
aport destul de mare. Nu sunt de acord cu afirmatia ca turismul se poate face si
cu avionul, nu cred ca este adevarat. Mai ales in zonele in care turistii ar fi
atrasi. Trebuie infrastructura, care ne va ajuta si in zona de
transporturi”, a explicat Molnar.
In ceea ce priveste comparatia cu Bulgaria, economistul-sef al BCR, Lucian
Anghel, care a prezentat recent si un raport privind turismul romanesc, a
explicat diferentele uriase care pun tara vecina intr-o pozitie net favorabila.
„Ne-a uimit Bulgaria, o tara mult mai mica. A incasat net din turism 7
miliarde de euro in ultimii cinci ani. In 2010 au avut 1,5-1,6 miliarde euro.
Noi am avut deficit si in 2010, si pe medie in ultimii cinci ani. In Bulgaria,
doua treimi din turistii straini se duc la mare.
Am analizat si vremea. Diferenta
dintre Varna si Constanta e de sub un grad Celsius, iar in Varna ploua mai
mult. Diferenta este si la investitii straine, de trei ori mai mari in stoc decat
in Romania”, a spus Anghel.
El a aratat ca in Bulgaria investitiile straine pe cap de locuitor sunt de sapte
ori mai mari in turism decat in Romania, raport care se pastreaza si la nivelul
intrarilor nete. Procesul investitional a dus la o profesionalizare a
sistemului, iar un sfert dintre cei care lucreaza in turism in Bulgaria au
studii superioare.
„Bulgaria s-a pozitionat exceptional, cam ca Renault cu Loganul, intr-o
zona in care raportul pret/calitate este impecabil”, a conchis Anghel.
Cititi si un material legat de impactul fiecarui euro investit in turism.