IRI Travel: 1,5 milioane de români merg în vacanţă cu automobilele proprii în Bulgaria, Turcia şi Grecia. Sfaturi pentru a evita nervii de pe traseu

IRI Travel anunţă cum pot ajunge mai repede românii în concediile programate din zona Balcanilor. Românii au fost informaţi că statul bulgar efectuează lucrări de reabilitare la Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse pe propriul sector începând cu 9 iulie, blocând acest pod timp de două luni.

Din păcate, lucrările au loc în vârf de sezon estival, îngreunând circulaţia pentru circa 1,5 milioane de români care merg cu automobilele proprii în Bulgaria, Turcia şi Grecia, arată agenţia de turism IRI Travel, care prezintă alternativele la trecerea pe Podul Prieteniei precum şi timpul petrecut pe drum până când se poate ajunge pe litoralul bulgăresc.

Noi zile libere pentru români. Urmează o minivacanță oferită de Guvern în vara 2024

”Românii au fost informaţi că statul bulgar efectuează lucrări de reabilitare la Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse pe propriul sector începând cu 9 iulie, blocând acest pod timp de două luni.

Din păcate, lucrările au loc în vârf de sezon estival, îngreunând circulaţia pentru circa 1,5 milioane de români care merg cu automobilele proprii în Bulgaria, Turcia şi Grecia. Într-o primă etapă a reparaţiilor circulaţia rutieră pe pod va fi restricţionată pe sensul de intrare în Bulgaria şi apoi pe sensul de ieşire, spre România”, arată IRI Travel, care prezintă alternativele la trecerea pe Podul Prieteniei precum şi cât timp petrec turiştii pe drum până când ajung pe litoralul bulgăresc luând ca reper oraşul Varna sau la graniţa cu Grecia, de la Kulata.

Vacanţă în Balcani. Iată care sunt punctele vamale de trecere România-Bulgaria şi distanţele de parcurs, având ca punct de plecare Gara de Nord din Bucureşti:

► Vama Giurgiu – Ruse = 70 km. – Varna = 285 km total

► Vama Negru Vodă = 257 km. – Varna = 363 km total

► Vama Vama Veche = 270 km. – Varna = 391 km total

► Vama Ostrov – Silistra (cu bacul) = 129 sau 145 km – Varna = 288 km total. Program bac Luni-Duminică 06.00-22.00.

► Vama Turnu Măgurele (cu plecare din Bucureşti) 454 km. până la Varna

► Vama Zimnicea (cu plecare din Bucureşti) 404 km până la Varna

► Vama Calafat – Vidin (cu plecare din Craiova) = 300 km până la Varna, Vama Kulata = 783 km

► Vama Bechet = 306 km până la Varna, (cu plecare din Craiova) – Vama Kulata = 601 km total

► Vama Turnu Măgurele (cu bacul cu plecare din Craiova) 135 km = Vama Kulata 541 km total

Un cuplu aflat în vacanță în Grecia, în stare de șoc după ce a văzut nota de plată pentru 2 băuturi: „Înșelătorie totală!”

”Este o realitate că punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse este cel mai accesat de către turiştii români, în special cei din Bucureşti – Ilfov, Ploieşti sau Braşov. În această vară, podul va fi mult mai greu accesibil iar turiştii au nevoie de răbdare. Este decizia autorităţilor din Bulgaria de a efectua acum reparaţiile. Astfel că noi, în calitate de consultanţi în turism, trebuie să recomandăm turiştilor alternative de transport. Fireşte, şi o parte dintre cursele noastre cu autocarul aleg alternative de trecere la Vama Veche, Negru Vodă sau cu bacul la Silistra”, declară Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel.

Preţurile de trecere a Dunării cu bacul:

Preţ bac Zimnicea (mai 2024):

Autoturism – 65 lei

Pasager – 5 lei

Motocicletă – 15 lei

Auto 6 – 9 locuri – 100 lei

Utilitară 2 – 3,5 t – 100 lei

Platformă – 150 lei

Camion – 250 lei

Autocar – 250 lei

„Din informatiile pe care le avem, autorităţile bulgare au decis să reabiliteze secţiunea de pod care este în administrarea acestora. Am fost informaţi că pentru reparaţii, drumarii bulgari vor închide câte o bandă şi se va circula alternativ pe cealaltă bandă”, se arată pe pagina de Facebook a CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere).

Potrivit CNAIR, partea bulgară a decis închiderea circulaţiei pe o bandă, cu o temporaziare la trei minute, semaforizată, pentru prima fază a decopertărilor, urmând ca ulterior să vadă dacă este nevoie ca podul să fie închis total circulaţiei rutiere. În prima fază se va închide câte o bandă de circulaţie, urmând ca circulaţia să se desfăşoare alternativ, la cadenţe de trei minute, începând cu 9 iulie.

Vacanţă în Grecia, Turcia şi Bulgaria: noi trimitem 4,5 milioane de turişti şi ptimim la schimb 200.000

Bulgaria, Grecia şi Turcia, cele mai populare destinaţii în sezonul estivală pentru turiştii locali, au primit circa 4,5 milioane de români anul trecut, potrivit datelor adunate de ZF de la autorităţile din cele trei ţări. Românii aleg aceste ţări, în special, pentru destinaţiile cu plajă.

În Bulgaria, românii reprezintă a doua cea mai importantă piaţă de turişti, iar anul trecut au ajuns 2,1 milioane de turişti. Cei mai mulţi români au ales Bulgaria ca destinaţie pentru sezonul cald, astfel, în cele trei luni de vară, au ajuns aproape 780.000 de români, potrivit Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei. Cea mai importantă piaţă de turişti pentru Bulgaria este Turcia, de unde au venit 2,2 milioane de turişti anul trecut, la o mică diferenţă faţă de români.

Vacanţă în Bulgaria: Albena şi Nisipurile de Aur.

Numărul turiştilor români a fost la acelaşi nivel ca în 2019, an considerat reper pentru turism. Mulţi români care aleg să îşi facă vacanţele în ţara vecină merg pe litoralul bulgăresc, atraşi de multitudinea de hoteluri ce au în comun opţiunea de all-inclusive, raportul calitate-preţ fiind foarte atractiv. Pe perioada verii, staţiunile preferate ale turiştilor români sunt Albena şi Nisipurile de Aur.

Totuşi, turiştii români nu merg doar pe perioada verii în vacanţă Bulgaria, ci aleg ţara vecină şi pentru sezonul de schi, dar şi pentru city break-uri în oraşele istorice ale Bulgariei. Pentru cei din sudul ţării, Veliko-Tarnovo este una dintre cele mai populare destinaţii pentru un city break. Boroveţ este una dintre cele mai dezvoltate staţiuni de schi din Bulgaria, dar la fel de cunoscute sunt şi Pamporovo şi Bansko.

Grecia a primit anul trecut peste 1,3 milioane de turişti români, potrivit datelor Băncii Naţionale a Greciei disponibile doar pentru primele trimestre ale anului trecut.

Mulţi dintre români aleg destinaţiile din nordul Greciei, precum Thassos, Halkidiki, Paralia Katerini, Kavala, Samothraki, unde se poate ajunge uşor cu maşina, fiind un mijloc de transport preferat de românii care merg în vacanţele în Grecia. Cu toate acestea, insulele Lefkada, Skiathos, Zakynthos, Creta, Rodos, Santorini, Mykonos au început să devină tot mai populare în rândul românilor.

Vacanţă în Turcia: Numai Antalya a primit peste 350.000 de români

Dintre cele trei ţări, în Turcia au ajuns cei mai puţini români. Aproape un milion de turişti români au ales destinaţiile din Turcia pentru vacanţe în 2023, potrivit datelor Autorităţii pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Turcia. Cele mai căutate destinaţii din Turcia au fost Antalya, Istanbul şi Mugla, în special în staţiunile Bodrum, Marmaris şi Fethiye.

Antalya a primit peste 350.000 de români, în timp ce Istanbulul a fost vizitat de 177.000 de turişti români. Zona Mugla a primit circa 22.000 de români.

Antalya este printre cele mai vândute destinaţii de către agenţiile de turism din România. În perioada sezonului estival, agenţiile introduc zboruri charter către Antalya de pe aproape toate aeroporturile din ţară. Destinaţia este cunoscută pentru resorturile care oferă pachete all-inclusive la preţuri accesibile. Istanbulul este popular în rândul celor care aleg vacanşele de tip city break.

În ultimii ani, agenţiile de turism au mizat tot mai mult şi pe circuite prin Cappadocia sau Pamukkale.

Apetitul pentru călătorii al românilor este tot mai mare, depăşind chiar nivelul din 2019, considerat anul reper pentru turism. În 2023, turiştii români au cheltuit 8,5 miliarde euro pe vacanţele în afara ţării şi au doborât recordul din 2022, când au lăsat peste 7 miliarde euro.

Românii au luat cu asalt destinaţiile din Bulgaria, Grecia şi Turcia, însă nu se poate spune acelaşi lucru despre turiştii veniţi din aceste ţări în destinaţiile locale. Doar 200.000 de turişti au ajuns din Bulgaria, Grecia şi Turcia în unităţile de cazare locale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, adică de peste 20 de ori mai puţin decât turiştii români care au ajuns în cele trei ţări.

Când e mai bine să pleci în vacanţă, iulie sau august?

În general iulie era cea mai caldă lună din an, însă august devine tot mai des „lider” la căldură. Luna august a fost mai caldă decât iulie în jumătate dintre ultimii ani şi au fost tot mai des cazuri în care în ultimele zile din august, în loc să fie mai răcoare, fiindcă se apropia toamna, a venit căldură mare.

Sunt tot mai lungi perioadele cu zile consecutive în care temperaturile trec de 35 C şi sunt extrem de rare în ţările din sudul Europei nopţile în care temperatura scade sub 20 C. În cele mai calde locuri din Grecia şi Turcia temperaturile pot trece de 43 C.

Pentru vacanţă în sudul Europei, ar trebui să ne aşteptăm la temperaturi de peste 35 C ziua şi de 20-25 C noaptea. Sunt utile şi aplicaţiile de vreme pe telefon, însă pentru prognozele pe maxim 3-5 zile, nu pentru mai mult.

În sudul Europei, din cauza căldurii excesive, multe activităţi de relaxare s-au mutat mai târziu, spre seară şi noapte. Se fac excursii şi pe înserat, multe restaurante închid mai târziu şi s-a mutat ora de închidere în unele camping-uri spre miezul nopţii, faţă de ora 22.

În bazinul Mediteranei, încă de la început de 2024 s-a făcut simţită o secetă puternică ce a dat naştere unor condiţii critice pentru agricultură. În unele zone turistice ar putea fi restricţii la folosirea apei, în locuri precum piscinele sau duşurile pe plajă. Dar cât e de cald?

Într-o seară de iulie, în 2023, erau la ora 22 peste 34 C la Malaga (Spania), iar în Sicilia erau 32 C.

În Europa nu mai revin verile plăcute de acum 20-30 de ani

Luna trecută a fost cea mai caldă lună iunie de când există date meteo complete pe plan global, dar şi în România. În Europa au fost şi temperaturi de peste 42 C şi nopţi în care temperatura nu a scăzut sub 28 C. ​Tot mai des Europa este lovită de valuri de căldură şi de incendii de pădure izbucnesc şi în Scandinavia, nu doar la Mediterană.

Cele mai „furioase” valuri de căldură au ajuns să dureze 15-20 de zile şi recordurile ajung să fie „dărâmate” şi cu valori uriaşe de 2-3 grade Celsius. Au fost până şi 37 C în Finlanda anii trecuţi, dar şi 40 C în Marea Britanie, în 2023. Cele mai severe valuri de căldură care au afectat Europa în ultimii 25 de ani au fost în 2003. 2006, 2021 şi 2023.