A venit vara și e sezonul vacanțelor. Însă nu pe litoralul românesc. Tot mai mulți români au început să aleagă vacanțele în străinătate în detrimentul celor din țară. Printre destinațiile favorite sunt Turcia și Grecia.
Soarele, marea și nisipul fin au reușit să convingă în fiecare an românii să aleagă un concediu pe litoralul românesc. Însă nu pe toți. O parte dintre turiști preferă să schimbe peisajul și să meargă cât mai departe de graniță.
„Majoritatea românilor pentru sezonul estival din 2023 încă optează pentru vacanțele din România, dar sunt orientați și către cele externe, către Turcia și Bulgaria.”, a declarat Mihaela Tănase, administrator de agenție de turism.
Motivul? Creșterea prețurilor de pe litoralul românesc și condițiile care, uneori, lasă de dorit. „Având în vedere că în vacanțele externe sunt mai mici a crescut cererea către extern destul de mult, unde găsim tarife de la 50 de euro pe noapte”, mai spune Mihaela Tănase.
Conform reprezentanților agențiilor de turism, oferte all inclusive sunt și la noi. Prețurile aici variază între 500 și 2200 de lei pe noapte.
Radu Oprea, despre turismul pe Litoralul românesc: Sunt chestiuni legate de promovare, trebuie să ţintim de unde să atragem turişti, zona ţărilor nordice. Trebuie să avem grijă şi de românii care să meargă în concediu pentru refacerea capacităţii de muncă
Ministrul Turismului, Radu Oprea, a declarat marţi despre turismul românesc că sunt chestiuni legate de promovare, şi trebuie să ţintim de unde să atragem turiştii, în zona ţărilor nordice de exemplu. Trebuie să avem grijă şi de românii care să meargă în concediu pentru refacerea capacităţii de muncă, a mai afirmat ministrul.Ministrul Radu Oprea a arătat că veniturile din turism pot ajunge la 10% din PIB pentru că există foarte mare potential.
”Sunt chestiuni legate de promovarea României, trebuie să ţintim de unde să atragem turişti, există bazine clare, este puţin probabil să merg în Grecia să fac reclama la turismul românesc. Nu are sens să fac o foarte mare reclama, dar dacă mergem spre zonele nordice, unde suntem cunoscuţi (..) acolo avem potenţialul mare şi încercăm să ţintim acele zone. Nu avem doar turismul de litoral ci şi cel cultural, viticol. Sunt din Prahova, avem peste 50 de crame în zonă şi au început să apară capacităţi de cazare. Avem turismul botanic, Sinaia, Buşteni, Azuga, toată zona”, a menţionat Oprea, în emisiunea Proiect de ţară: România de la Prima News.
El a precizat că lipsurile ţin de infrastructură. ”Ai nevoie de o infrastructură mai bună. S-a inaugurat un aeroport la Braşov, poate pune în valoare toată zona Braşovului, care are potential şi iarna şi vara. Vorbim de zona Bucovinei. (..) Lucrurile potential există şi vor fi din ce în ce mai bune pe măsură ce proiectele de infrastructură, autostrada Moldovei, unde s-au semnat toate contractele, va fi funcţională”, a epxlicat el.
Ministrul a mai arătat că imaginea României trebuie să fie bine formată iar paşii sunt de a ţinti zonele unde avem potenţial de a atrage turişti.
”Trebuie să avem grijă şi de românii care trebuie să meargă în concediu pentru refacerea capacităţii de muncă”, a spus Radu Oprea, el precizând că statisticile arată că 40% dintre români nu îşi fac concediu pentru că veniturile pe care le au sunt mici.
”Ne propunem ca venitul minim să fie de 500 de euro net la începutul lui 2025, iar venitul mediu 1000 de euro net, va da posibilitatea românilor să meargă şi în concediu”, a completat Oprea.
Apostolescu, despre pericolul holerei pe Litoraul românesc: Dacă doar ne îmbăiem în apa mării, nu există niciun pericol/ Holera din 2023 nu mai e holera de la 1850, dă forme uşoare de boală/ Marinescu: Probabilitatea este minimală de a avea holeră pe litoralul nostru în această vară
Managerul Institutului Matei Balş, Cătălin Apostolescu, a vorbit luni, la Prima News, despre pericolul apariţiei holerei pe litoralul românesc după dezastrul provocat de ruperea barajului Nova Kahovka din Ucraina şi a afirmat că doar dacă oamenii beau apă de mare şi aceasta si aceasta este infectată peste un anumit nivel apare holera, menţionând că dacă doar ne îmbăiem în apa mării nu există niciun pericol. El a precizat că holera din 2023 nu mai este holera de la 1850 şi dă forme uşoare de boală. Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, a explicat că probabilitatea de a avea holeră pe litoral în această vară este minimală.
“Ideea este că vorbim de nişte germeni, care cu excepţia vibrionului holeric sunt obişnuiţi să trăiască în apă dulce, în momentul în care ajung în apa mării, venind în contact cu salinitatea respectivă nu vor avea mediiu propice de viaţă. De asemenea, există un fenomen de diluţie a acestor germeni, nu pot îmbolnăvi un om decât dacă au o doză infectată corespunzătoare. Mai mult decât atât, toate aceste boli se transmit pe cale fecal-orală, deci e nevoie ca oamenii să înghită sau să bea apă din mare, ceea ce din câte ştiu eu oricum nu era recomandabil nici până acum. Dacă doar ne îmbăiem în apa mării, nu există niciun pericol”, a declarat managerul Institutului Matei Balş, Cătălin Apostolescu.
El a explicat că holera din 2023 nu mai este cea din 1850 şi dă o formă uşoară de boală.
“Vibrionul holeric este adaptat să trăiască şi în apele uşor sărate de pe litoral. El este întâlnit destul de frecvent. Noi în România avem permanent o dată la câţiva ani mici izbucniri de holeră, fie în Deltă, fie pe litoralul românesc. Ce trebuie să ştie oamenii este că holera din 2023 nu mai este holera de la 1850, sunt forme uşoare de boală O altă recomandare, pe lângă aceea de a nu bea sau nu înghiţi apă de mare, este să evite fructele de mare crude, ceea ce în cazul litoralului românesc iar nu este vorba. Nu aveam stridii care să crească în Marea Neagră şi să le consumăm crude”, a mai afirmat Cătălin Apostolescu, care a precizat că în momentul de faţă nu există niciun pericol legat de holeră pentru cei aflaţi pe litoralul românesc.
Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, a declarat luni, la Prima News, că deocamdată nu există în Ucraina un caz diagnosticat cu holeră.
“Avem un subiect care e deja de zile bune şi deşi se explică foarte clar nişte lucruri, faptul că în momentul de faţă nu există niciun caz de holeră care să fie diagnosticat şi dovedit în Ucraina – chiar dacă e agentul patogen nu ai nici un pacient cu holeră în momentul ăsta. Nu vorbim de o boală eradicată. În lume, mai ales în ţările sărace, sunt câteva milioane de cazuri în fiecare an. E adevărat că de cele mai multe ori sunt forme uşoare, poate chiar asimptomatici şi cei care ajung să facă o formă care să ne pună probleme înseamnă un procent de 5%, maxim 10%.”, a afirmat Adrian Marinescu.
El a precizat că nu vede niciun motiv pentru care turiştii să nu meargă pe litoralul românesc. “În condiţiile în care din punct de vedere control mediu se întâmplă cum trebuie pe litoralul românesc, în momentul în care nu intră în discuţie nici măcar un risc potenţial, nu mai vorbesc de un risc important, eu cred că nu trebuie să fie vreun motiv pentru care eu, cetăţean român, să nu mă duc pe litoralul românesc sau să îmi fac griji că în momentul în care aş intra în apă s-ar putea să ating o cantitate mică de apă să intre cumva în gură sau în nas.
Având în vedere că în momentul în care vorbesc de o infecţie activă am nevoie de doză infectantă, este evident, nu numai în cazul holerei, că am nevoie să concentrez la un moment dat şi am nevoie de o anumită cantitate. Deci, probabilitatea este minimală de a avea holeră pe litoral în această vară”, a mai declarat Adrian Marinescu.