O industrie aproape uitata: Turismul balnear creste cu 15% anul acesta

Investitiile in turismul balnear sunt mai costisitoare decat in alte sectoare ale turismului din cauza costurilor mari de modernizare a complexelor balneare, in timp ce perioada de recuperare a investitiei variaza intre 5 si 8 ani.

„Turismul balnear nu este pe cale de disparitie, asa cum s-a scris in presa, ci pe cale de reaparitie”, spune, cu optimism, Nicu Radulescu, presedintele Organizatiei patronale a turismului balnear din Romania (OPTBR). El admite insa ca singura sansa a acestor statiuni sunt programele mari de dezvoltare prin bani europeni, fonduri structurale, Phare, fonduri puse la dispozitie prin programe guvernamentale.

„O investitie nu poate fi realizata fara interventia statului in infrastructura, in stabilirea de parteneriate, pentru ca sumele necesare se ridica la sute de milioane de euro”, spune el, precizand ca starea infrastructurii si constructiilor existente exclude posibilitatea unor solutii pe termen scurt.

Intregul turism romanesc va beneficia de fonduri structurale in valoare de circa 710 milioane de euro, in perioda 2007-2013.

Resursele termale atrag banii

Harghita si Covasna sunt zonele cele mai bogate in resurse minerale, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba. Exista patru statiuni de interes national cu importante baze de tratament – Covasna, Predeal, Baile Tusnad si Sovata. Tratamentele din Romania sunt bine cunoscute, medicii sunt buni, conditiile de ambient, factorii de cura sunt superiori.

[quote=Nicu Radulescu, presedinte OPTBR]Cand faci o investitie trebuie sa te asiguri ca sunt resurse de ape termale, ca poti asigura tratament medical, activitati de petrecere a timpului liber[/quote]
„In aceste zone nu se mai construiesc spatii mari de cazare si pot fi construite si pensiuni”, crede Radulescu.

In America se folosesc stabilimente mici si turismul balnear pleaca de la ideea alimentatiei sanatoase, reducerii stresului, realizarii unor tratamente de infrumusetare. In Romania este impamantenit conceptul clasic, oamenii vin la bai si fac cura cu ape minerale. Au inceput sa apara spa-uri si in Romania, pentru cei care cauta „sanatate prin apa”. Plecand de la conceptul american, la Breaza s-a construit un complex naturist, cabinete de infrumusetare, relaxare.

Romania a aderat in 2006 la ESPA (Asociatia Europeana a Statiunilor Balneare) si urmareste o sustinere in Parlamentul European pentru ca acest sector sa fie prioritar, fiind sectorul de turism considerat cel mai profitabil. Patronatul poate ajuta prin propunerea legislatiei, prin gasirea oportunitatilor de investitii, prin punerea fata in fata a actorilor pietei, prin aducerea turistilor straini in Romania. Medicii si hotelierii, care pot contribui la succes, promit ca in viitor se pot dezvolta programe pentru companii, statiunile pot deveni un loc in care sa fie facuta evaluarea stadiului unei boli.

Serviciile turistice sunt in continuare un produs de lux pentru majoritatea romanilor. De aceea, tichetele de vacanta, instrumente ce vor permite angajatilor sa obtina un sprijin financiar pentru a pleca in concediu ar putea aduce un reviriment al turismului in Romania. Aceasta, indirect, prin efectul de incurajare a salariatilor de a alege pentru petrecerea concediilor destinatii turistice din statiunile balneare.

Investitii mai mici sau mai mari, evolutie ezitanta

Turism Felix a investit 1 mil euro la Baile Felix, Tratament Balnear Buzias a investit 1,32 milioane lei (375.000 euro) in 2006, societatea de turism Tusnad isi propune sa investeasca o suma asemanatoare in 2007, iar societatea Covasna va investi 15 mil. euro in perioada 2006-2008 in statiunea cu acelasi nume.

Statiunea Govora are prevazute proiecte de relansare a turismului balnear in valoare de peste 13 mil euro. Aproximativ 3 mil euro vor fi folositi pentru reabilitarea infrastructurii, a parcului balnear si pentru amenajarea paraului Hinta. Un alt proiect in valoare de 9 mil. euro are scopul de a construi o baza de kinetoterapie, un centru de informare turistica si un muzeu balnear.

Orasul Slanic Prahova este inclus in mai multe proiecte importante de dezvoltare, respectiv reabilitare a infrastructurii, beneficiind si de finantari din fonduri europene. Proiectul SAMTID (Dezvoltarea Infrastructurii in Orasele Mici si Mijlocii) reabiliteaza sistemele de distributie si transport a apei potabile in orasele mici si mijlocii din judetul Prahova, finantare Phare 2003. Valoarea lucrarilor este de 500.000 euro, finantat in proportie de 37,5% fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana prin Programul Phare 2003, 13,5% fonduri de la bugetul de stat si 50% imprumut de la Banca Europeana de Investitii.

Proiectul de dezvoltare a statiunii Slanic – Prahova este finantat prin programul Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala – Proiecte Mari de Infrastructura Regionala. Valoarea lucrarilor este estimata la 2,7 – 4 mil. euro, proiectul fiind in curs de licitatie, finantarea fiind 75% din fonduri PHARE nerambursabile si 25% din contributia Consiliului Local al orasului Slanic si contributia Consiliului Judetean Prahova.

Refacerea centrului de geriatrie Lacu Sarat costa 1,5 mil euro, proiectul extinzandu-se pe perioada 2007-2009. Grupul tinta este reprezentat de populatia varstica din Braila, dar si din imprejurimi.

De asemenea, primaria Calimanesti va investi circa 4,36 mil euro pentru modernizarea statiunii Calimanesti, pana in 2009.

Cine sunt turistii

„In statiuni gaseai in perioda interbelica marile personalitati si conducatorii tarii care investeau in aceste zone, acum gasesti oameni bolnavi. Normal ar fi sa mergi acolo pentru ca esti sanatos, sa previi imbolnavirea. Daca esti bolnav, mergi la spital”, spune Nicu Radulescu.

Majoritatea turistilor sunt romani, aceasta din doua motive. Primul ar fi acela al promovarii chinuite si mult prea timide pe pietele straine a ofertei de turism romanesti. Apoi, se poate vorbi despre subdezvoltarea infrastructurii de transport, de telecomunicatii cu implicare directa in influxul de turisti straini. Pe de alta parte, preturile concureaza cu cele ofertate in zone turistice puternic dezvoltate, cum este bazinul Marii Mediterane, dar nu garanteaza si conditii de aceeasi calitate.

Din 4 milioane de pensionari, 200.000 vin in statiuni prin Casa de Pensii. Prin Centrul Medical Euromed vor veni, in 2007, 1.300 de turisti din Germania. Turistii straini din statiunile balneoclimaterice reprezinta 5-7% din numarul total al turistilor. „Pietele scandinava si israeliana s-au pierdut, desi in anii ’80 veneau multi turisti de aici. Acum vin turisti din Moldova, Ucraina, Federatia Rusa”, spune Nicu Radulescu.

In centrul tarii, statiunile judetului Covasna sunt cel mai bine ocupate in cursul anului, aici se inregistreaza cel mai mare numar de innoptari.

„Pentru anul 2006 estimam un numar de peste 25.000 de turisti (ceea ce reprezinta un grad de acoperire, mediu anual, de circa 70%) in ceea ce priveste strict tratamentele balneare, dar alaturi de acestia s-au regasit si un numar important de turisti „de weekend”. In ceea ce priveste anul 2007 previziunile arata ca, odata cu cresterea numarului de spatii de cazare, numarul turistilor va creste. Ne asteptam la pastrarea tendintei ascendente a influxului de turisti, desi este prematur sa calculam un procent”, spun reprezentantii primariei Baile Olanesti

Petre Racovita, seful departamentului Wellness & Spa al hotelului Germisara din Geoagiu Bai, in judetul Hunedoara, modernizat de catre Bere Mures si redeschis la sfarsitul anului 2006, spune ca potentialii clienti sunt turistii romani si straini care doresc sa petreaca un sejur in scop de refacere, relaxare sau chiar de tratament balnear si de recuperare medicala. Numarul total de turisti cazati in hotel din noiembrie 2006 pana in prezent este de 3.726 innoptari, din care 61 turisti straini.

Govora poate primi peste 1.400 turisti pe serie in tot timpul anului. Potrivit declaratiilor consilierului Mihai Mecu, de la primaria orasului Govora „in momentul de fata clientii potentiali ai statiunii Baile Govora sunt turistii care vin la tratament prin Casele Judetene de Pensii si Alte Drepturi pentru Sanatate, cu bilete subventionate in mare parte, si mai putin turisti care vin pe cont propriu”.

In statiunea Baile Govora functioneaza doua mari societati de turism, societatea Baile Govora si SIND Romania. Pe langa acestea, exista cateva pensiuni turistice care atrag grupuri mici de turisti care vin pentru odihna si relaxare.

Turismul balnear la nivelul societatii Baile Govora este in usoara crestere, anul de referinta fiind 2006. In 2006, au fost 7.600 turisti, dintre care 160 au fost straini, iar pentru 2007 se estimeaza un numar de 8.000 de turisti. Veniturile societatii Baile Govora pe anul 2006 au fost de 8 milioane lei (2,2 mil. euro), iar pentru 2007 se estimeaza o crestere usoara pana la 8,5 milioane lei.

SIND, Sucursala Govora, a inregistrat 6.850 turisti, dintre care 125 au fost straini in 2006, iar pentru anul 2007 se estimeaza un numar de 6.200 turisti. Veniturile estimate pe anul 2007 sunt in scadere fata de anul 2006 din cauza reducerii numarului de turisti si puterii scazute de cumparare a turistilor care frecventeaza turismul balnear. Pentru anul 2007, Sucursala Govora estimeaza venituri de 5,12 milioane lei (1,5 mil. euro).

Societatea de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca „TBRCM” S.A. dispune de 13 unitati de tratament balnear situate in diferite regiuni climatice ale Romaniei, cu o capacitate de cazare care insumeaza peste 3.100 de locuri. ” Anual beneficiaza de serviciile noastre circa 60.000 de turisti, atat din Romania cat si din alte tari”, a declarat Ionel Romeo Dragan, directorul general al societatii.

Harta balneo-turistica a Romaniei

In Carpatii Orientali se afla cea mai importanta zona balneara din tara. In partea de nord se afla statiunile Vatra Dornei, Poiana Negrii, Sangeorz Bai, Borsa si Durau.

In zona trecatorii Bilbor-Ciuc, regiune cu un mare potential natural-turistic, se afla statiuni balneare cu renume international precum Borsec, Baile Tusnad, Lacul Rosu si Covasna.

In zona subcarpatica a lantului Carpatilor Meridionali, in partea centrala si de sud a tarii exista statiuni balneare de referinta nationala: Calimanesti Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora sau Baile Herculane.

Statiunile balneare din zona Carpatilor Occidentali, statiuni care detin baze complexe de tratament si dispun de izvoare cu proprietati terapeutice sunt Geoagiu-Bai, Stana de Vale si Moneasa. De asemenea, in zona Subcarpatilor, precum si in zonele de deal si de campie exista o suita de centre balneoclimaterice:Baile Felix si Baile 1 Mai, Lacul Sarat, statiunea Amara sau Ocna Sibiului.

15 ani a fost amanata rezolvarea problemelor

„Privatizarea rapida nu a fost posibila pentru ca au fost multe litigii. Este vorba de orase – statiuni balneare, mai multi proprietari, societati care au locuri de cazare in mai multe statiuni. Legislatia privind retrocedarea proprietatilor i-a facut pe unii administratori sa abandoneze cladirile pentru a le putea cumpara la preturi mici. Pentru terenuri sau anumite proprietati s-au dat actiuni in compensare la Fondul Proprietatea”, povesteste Radulescu.

La societatile privatizate principalii actionari sunt SIND Romania, Unita, SIF-urile.

SIF Transilvania, de pilda, controleaza patru companii de turism balnear: Turism Felix, Tusnad, Covasna si Tratament Balnear Buzias.

SIND, formata din cele patru confederatii sindicale din Romania (Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania – FRATIA detine 37% din actiuni, Cartel Alfa – 28%, Blocul National Sindical si Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania detin fiecare cate 17,5% din actiuni), dispune de 20.000 de locuri de cazare dintr-un total de 40.000 de locuri la nivel national. „SIND nu a facut investitii foarte mari, cele mai mari sume le-au investit actionarii SIF Transilvania”, spune Nicu Radulescu.

Sunt multe probleme care inca asteapta sa fie rezolvate. O comisie medicala a Institutului National de Balneologie va stabili exact care sunt in prezent proprietatile apelor si care sunt afectiunile pentru care acestea sunt benefice, deoarece in multe locuri nu se mai cunoaste compozitia factorilor naturali de cura balneara. In statiunea Oglinzi se fac studii de compozitie a izvoarelor, deoarece aici au fost inundatii.

„Din perioada comunista, aceste statiuni mostenesc hoteluri gigant, cum sunt cele din Bistrita, Herculane si aceste spatii trebuie sa fie folosite. S-au obturat multe izvoare. In zona de sud-est, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare. Ele au suferit de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani, turistii indreptandu-se catre alte forme de turism”, spune Nicu Radulescu.

„Anul trecut ADR SE (Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est) a elaborat o strategie de turism pentru regiunea de sud-est a Romaniei, la cererea ANT, in vederea elaborarii unei strategii nationale. Acest lucru urma sa fie facut in urma colaborarii cu autoritatile centrale responsabile de dezvoltarea turismului dar din cate stiu nici astazi nu exista o strategie de turism nationala”, spune Valeriu Ajder, reprezentant al departamentului planificare si monitorizare regionala, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est.